Ctitorita dupa lupta din 1476 de la Valea Alba dintre ostile lui Stefan cel Mare si armata condusa de sultanul Mahomed al II-lea, Manastirea Razboieni (Biserica Sf. Mihail si Gavril), constituie fara discutie primul mausoleu din istoria romanilor.
A fost ridicata in 1496 la 20 de ani de la batalie, in cinstea celor care au murit in lupta in care Stefan cel Mare a fost invins de Mohamed al II-lea, fapt mentionat in pisania care descrie marea batalie.
A functionat ca biserica parohiala pana in anul 1734, cand a fost infiintata Manastirea Razboieni, cu obste de calugari.
In anul 1803, mitropolitul Veniamin Costachi a schimbat statutul manastirii, transformand-o in manastire de maici.
De-a lungul timpului biserica a suferit unele modificari constructive.
Intre anii 1975-1977 au fost efectuate lucrari de restaurare a bisericii.
Sapaturile arheologice au dus la descoperirea unor gropi in care se aflau osemintele ostenilor cazuti, inhumate fara o ordine anume.
Deoarece craniile decedatilor nu au fost descoperite, se presupune ca ele au fost depuse sub altar.
Dupa caderea regimului comunist, manastirea a fost redeschisa in anul 1990, aici sosind un grup de maici si surori de la Manastirea Varatec, precum si cele patru calugarite care faceau parte din obstea manastirii la momentul desfiintarii.
Constructia renovata intre 1973-1977, are acelasi plan cu ctitoriile de la Piatra Neamt si Borzesti, alcatuind o categorie distincta in cadrul arhitecturii religioase moldovenesti de la sfârsitul secolului al XV-lea si inceputul veacului urmator.
