In codrii ce acopereau odinioara clinurile celor doua obcine din stanga, si din dreapta Moldovitei, precum si pe paraul Ciumarna in sus, vietuiau, inca din sec. XIV-lea, numerosi pustnici care cu timpul si-au intemeiat o modesta bisericuta de lemn.
Pe langa ea s-au inaltat, apoi chilii, luand astfel nastere o colectivitate duhovniceasca.
Sihastria aceasta avea sa fie extinsa, iar bisericuta din lemn avea sa fie inlocuita cu una din piatra, care a avut de suferit din cauza alunecarilor de teren si a cazut in paragina.
Ruinele acesteia se mai vad si astazi, nu departe de actuala manastire, intemeiata de Petru Rares in anul 1532.
Sub aspect arhitectonic, biserica manastirii, cu hramul Bunavestire, se impune prin insolita solutie 8 prelungirii navei pentnu cuprinderea a inca doua spatii, dispunerea simetrica a ferestrelor pronaosului, ancadramentul usilor de sub comise proeminente.
Pictura murala a bisericii se integreaza in complexul picturii manastirilor bucovinene, impunindu-se ca – unul dintre cele mai importante monumente de arta romaneasca veche –
Frescele interioare ne retin atentia chiar de la tabloul votiv, de pe peretele din partea de vest, care reprezinta familia intemeietorului, se afla aici cel mai reusit portret al lui Petru Rares, iar fiecare membru al familiei ctitorului este distinct idividualizat chipul Maicii Domnului din dreapta tronului imparatului ceresc are multe similitudini fizionomice cu cel al femeilor din partea locului.
Bolta pronaosului, maiestrit instelata, sinaxarul si alte doua icoane ale Fecioarei dovedesc nu numai amplele posibilitati de exprimare plastica, ci si cunoasterea de catre zugrav a elementelor artei occidentale, ca si a acelora folosite in Rasarit.
In acest context, Fecioara cu Pruncul, zugravita in luneta usii intrarii in naos, este considerata de exegeti ca fiind cea mai sensibila imagine plastica a maternitatii, din pictura noastra medievala.
Prin valoarea estetica exceptionala, imaginea Rastignirii sta foarte bine alaturi de oricare din realizarile picturii culte occidentale cu aceeasi tema.
Stilul grafic si pe alocuri miniaturizant al zugravului Moldovitei se desprinde si din icoana de hram – Bunavestire – aflata deasupra usii intrarii in gropnita.
Nou este si faptul ca in aceasta incapere a mormintelor se afla si o tainita – un spatiu secret care putea adaposti in vremuri grele odoarele bisericii, obiectele de cult si alte bunuri. In naos sunt reprezentate cele mai de seama episoade din Patimile Domnului in forma de friza (povestire), ceea ce se numeste in popor “Drumul crucii”.
Din pictura murala exterioara, de o valoare aparte, deopotriva estetica si spiritual crestina, sunt Arborele lui lesei si Asediul Constantinopolului asezat la baza Imnului Acatist al Buneivestiri.
