Casa memoriala Crisan
- Portret de calatorie -
Casa Memoriala Crisan din Ribita, face parte din Tara Zarandului sau Tara Motilor Criseni, cum mai este cunoscuta aceasta zona.
Comuna Ribita a fost teatrul unor importante evenimente in timpul Rascolei taranilor romani de la 1784 din Transilvania, sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan.
Cel de-al treilea conducator al rascoalei – Crisan – s-a nascut in anul 1732, in satul Vaca, sat care astazi ii poarta numele.
Viitorul conducator al rascoalei se numea Gheorghe Marcu, dar dupa ce s-a casatorit in satul Carpinis (satul lui Closca), a primit supranumele de Crisan, dupa locul sau de origine, de pe Crisul Alb.
In tinerete servise ca soldat in regimentul Gyulay, fapt ce il va ajuta mult in timpul Rascoalei de la 1784, la aceasta adaugandu-se si calitatile sale,
Crisan a fost un om robust, energic, activ si curajos. El va fi cel care va contribui decisiv la declansarea rascoalei.
Troita este amplasata la intrarea in satul Ribita si a fost realizata in anul 1934, la Zlatna, fiind una dintre cele 12 troite amplasate in locurile reprezentative pentru evenimentele Rascoalei de la 1784.
Rascoala taranilor romani condusi de Horea, Closca si Crisan a constituit cel mai important eveniment din istoria Transilvaniei.
Momentele principale ale rascoalei, care au marcat izbucnirea, desfasurarea si infrangerea rascoalei s-au desfasurat in Zarand, la Brad, Mesteacan, Curechiu, Criscior, Ribita si Mihaileni.
In anul 1934, la implinirea a 150 de ani de la rascoala, profesorii Liceului „Avram Iancu” au obtinut aprobarea prefecturii judetului Hunedoara pentru ridicarea a 10 troite din piatra, pe locul unde au avut loc cele mai importante actiuni ale rasculatilor.
Biserica „Sfantul Nicolae” din Ribita
Pretios izvor documentar si artistic pentru istoria Transilvaniei, Biserica “Sf. Nicolae “ din Ribita este construita din piatra bruta si dateaza de la sfirsitul sec. XIV.
Pictura murala de pe peretii interiori ai bisericii din Ribita se inscrie intre cele mai valoroase realizari artistice ale perioadei din intreg spatiul romanesc.
Ansamblul de pictura murala din aceasta biserica il datoram unui pictor ce apartine mediului artistic romanesc transilvan, fiind unul din exponentii sai cei mai de seama.
Manastirea „Crisan”
Manastirea de la Vaca a fost construita la sfirsitul sec. XVI si inceputul celui urmator prin eforturile localnicilor, dar si prin sprijinul material primit din partea unor domni ai Tarii Romanesti, intre care Mihai Viteazul, ctitor a numeroase biserici si manastiri in Transilvania, cit si prin grija manastirii mame Prislop, din Tara Hategului.
Manastirea de la Vaca are o istorie de aproape doua veacuri (sec. XVII si pina la sfirsitul sec. XVIII), argumente ale dainuirii ei in aceasta perioada fiind insemnarile manuscrise de pe diferite carti religioase romanesti care au apartinut asezamintului monahal si de cercetarile arheologice efectuate aici.
Ruinele vechii manastiri au fost dezvelite in urma sapaturilor arheologice desfasurate la inceputul anilor 1990 si care, dupa un deceniu, au fost conservate, oferind turistilor un important reper al vietii monahale din zona.
Din anul 1992 a inceput constuctia noii manastiri, reluind dupa o intrerupere de peste doua secole, viata monahala a stravechii manastiri.
In scurt timp a fost ridicata bierica de zid cu hramul «Nasterea Maicii Domnului», altarul de vara cu hramul «Izvorul Tamaduirii», ansamblul de chilii pentru personal, alte anexe gospodaresti.
Casa memoriala „Crisan”
In acest sat, care odinioara se numea Vaca, s-a nascut Crisan (1732), cel care impreuna cu Horea si Closca sunt cunoscuti in istorie drept conducatori ai Rascoalei taranilor romani din Transilvania, din anul 1784.
Casa in care s-a nascut Crisan a dainuit pina in anul 1935. Pe baza unor fotografii si a traditiei, in anul 1979 casa in care s-a nascut Crisan a fost reconstruita, devenind casa memoriala.
Respectind arhitectura specifica a inceputului de secol XVIII, cladirea are fundatia din piatra, unde este si pivnita, iar cele doua camere si camara sunt din birne de lemn, casa fiind acoperita cu paie.
Este subliniata contributia lui Crisan la aceasta mare ridicare a romanilor transilvaneni pentru drepturi sociale si nationale si tragicul sfirsit al celor trei conducatori: Horea, Closca si Crisan.
In fata Casei memoriale se gaseste bustul lui Crisan, opera a sculptorului Marcel Olinescu, lucrarea fiind realizata in anul 1929.
Casa muzeu „Lada de zestre”
Pentru a recupera ceva din trecutul satului zarandean, Primaria Ribita a cumparat o gospodarie traditionala pe care a transformat-o in punctul muzeistic “Lada de zestre”.
Gospodaria respectiva a fost construita in anul 1929, dupa cum reiese din inscriptia de pe grinda casei.
Ea este compusa din sura cu doua grajduri pentru animale, cocina pentru porci, bucatarie si camara, sopru pentru pastrarea carului, a grapei si a altor unelte agricole, cotete pentru pasari si casa propriu-zisa, cu prispa pe doua laturi.
Casa are doua camere mari si pivnita. Toate acestea sunt asezate intr-o curte mare, pe un teren usor in panta, presarat cu pomi fructiferi.
La intrarea in curte calatorul este intampinat de fantana cu butura din lemn si valau cioplit in piatra.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.