Sarmizegetusa Regia
- Portret de calatorie -
Sarmizegetusa Regia a fost capitala si cel mai important centru militar, religios si politic al statului dac inainte de razboaiele cu Imperiul Roman.
Drumul pana la Sarmizegetusa Regia a fost reabilitat, si se poate ajunge cu masina. De la parcarea amenajata se merge pe un drum pavat cu piatra cubica, usor accesibil pentru cei care nu au probleme (dizabiliati locomotorii).
Sunt doua trasee de urmat:
a) Traseul de vizitare nr. 1: poarta de vest – cale de acces poarta de est – zona sacra – turnul pentagonal si retur;
b) Traseul de vizitare nr. 2 – poarta de vest – calea de acces dreapta spre atelierul monetar – poarta de sud – poarta de est si retur.
Va recomand sa mergeti la o ora mai „matinala”, ca sa zic asa (10-11.00 cel tarziu), pentru a „prinde” cat de cat mai putini vizitatori, dupa aceste ore urmand a veni grupuri de scolari, si nu numai, cu autocare (cel putin asa am observat), si astfel veti reusi sa vizitati mai in tihna, ca sa nu mai spun de fotografii in care nu veti imortaliza oameni, ci frumusetea locului.
Situl cunoscut sub denumirea de Gradistea de Munte – Sarmizegetusa Regia (com. Orastioara de Sus, jud. Hunedoara) face parte din complexul de cetati dacice din Muntii Orastiei. Este cea mai mare asezare cunoscuta pentru spatiul dacic fiind intinsa pe un deal cu o lungime de cca. 4,5 km.
Cert este ca vreme de aproape un secol si jumatate, Gradistea de Munte – Sarmizegetusa Regia a fost principalul centru politic, religios, economic si militar al lumii dacice.
Fortificatia dateaza din perioada razboaielor daco-romane de la inceputul secolului al II-lea d.Hr.. Zidurile sale realizate mai ales din blocuri de calcar inchid o suprafata de cca. 30.000 m2.
Legatura dintre fortificatie si zona sacra se facea prin intermediul unui drum pavat cu lespezi de calcar cu o lungime totala de aproximativ 200 m.
Timp de cateva secole, ruinele antice de la Gradistea de Munte – Sarmizegetusa Regia si din imprejurimi au fost cunoscute doar de localnicii satelor din apropiere care, foarte probabil, mergeau acolo din cand in cand in cautarea unor comori.
Incepand cu anii ’50, arheologii au adus la lumina cele mai multe dintre monumentele care sunt in prezent vizitabile: fortificatia, templele, drumul pavat, zidurile de sustinere a teraselor.
Asezarea de la Sarmizegetusa era formata din trei parti distincte: cetatea, zona sacra si “cartierele” cu constructii civile, acestea din urma fiind situate la est si la vest de primele doua.
Constructiile civile constau din locuinte, hambare, ateliere, conducte de apa, canale de drenaj, drumuri pavate, scari.
In zona civila a asezarii functionau, de asemenea, un mare atelier metalurgic si alte doua mari de faurarie.
Pe traseul actual al zidului dintre poarta de vest si poarta de sud, sub zid s-a descoperit un atelier de forja roman, iar sub acesta s-a gasit un atelier monetar dacic.
Aici s-au batut imitatii dupa monede romane republicane, dar si imperiale.
Atat cartierele civile, cat si zona sacra erau inzestrate cu instalatii de captare si transportare prin conducte de lut ars a apei potabile si cu instalatii de drenare a apei provenite din precipitatii.
In zona sacra pe drumul actual, in dreapta lui se afla un sanctuar patrulater de andezit, marginit de pilastri si avand pe mijloc, la descoperire, sapte plinte de calcar care sustineau coloane de lemn.
Dincolo de firul paraiasului se gasea o constructie pentagonala din lespezi de calcar asezate pe cant si, la nord de ea, marele sanctuar circular din andezit.
Edificiile Sarmizegetusei Regia, sanctuare, cartiere cu locuinte si ateliere au fost distruse in urma razboaielor daco-romane de la inceputul secolului al II-lea.
Dupa cucerirea din 106, la Sarmizegetusa Regia a ramas un detasament al legiunii a IV-a Flavia Felix care se va retrage in anul 117 dupa care, arheologic, zona a ramas nelocuita.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.