No Comments
- Portret de calatorie -

Am trecut de multe ori pe langa Alba Iulia, orasul cunoscut de catre toti romanii, ca locul unde s-a infaptuit Marea Unire de la 1 Decembrie 1918

Cetatea Alba Iulia „o bijuterie arhitecturala”, a fost restaurata după un proiect care a durat cativa ani, are acum portile refacute, zidurile curate, santurile amenajate cu gazon, alei… 

Astfel ca dupa aproximativ 12 ani de la demararea lucrarilor de restaurare, a renascut precum pasarea Pheonix din propria-i cenusa, devenind o „bijuterie arhitecturala”, atat a orasului, cat si a turismului din Romania.

Macheta cetatii, aflata pe latura de est a cetatii, un ghid pentru cei care o viziteaza

Chiar daca m-au despartit aproximativ 70 km de locul de unde am fost cazat, trebuia neaparat sa o vizitez. 

Asa ca am rezervat o zi, pentru a putea sa ajung la Cetatea Alba Carolina. 

Pot sa spun ca prima impresie care mi-a lasat-o, a fost de „wow” (cum se spune acum, la moda, chiar daca nu-mi place).

Am avut senzatia pentru moment ca sunt in alta tara, la nu stiu ce castel, conac, domeniu, palat… 

Construita la inceputul secolului al XVIII-lea (1715-1738), in orasul medieval Alba Iulia, pe Dealul Citadelei, din initiativa si cu aportul autoritatilor habsburgice, si avand rolul de fortificatie strategica, cetatea bastionara de la Alba Iulia a devenit cea mai puternica fortificatie, in cadrul unui sistem complex de aparare impotriva turcilor, si de consolidare a stapanirii asupra teritoriilor cucerite.

Initiatorul proiectului a fost maresalul principe Eugeniu de Savoia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_de_Savoia), cel care a introdus in Imperiul Habsburgic sistemele de fortificatii elaborate de Vauban in Franta, pe timpul regelui Ludovic al XIV-lea.

Vestigiile drumului urmat de romani au fost conservate dupa ce au iesit la iveala in urma lucrarilor de reabilitare, langa str. Mihai Viteazul - Via Principalis - Cetatea Alba Carolina
Via Principalis - Cetatea Alba Carolina - Restaurat simbolic

Amplasata pe locul unor fortificatii mai vechi (castrul roman al Legiunii a XIII–a Gemina si cetatea medievala in plan rectangular), noua fortificatie se va distinge prin amploarea si complexitatea lucrarilor de aparare.

Ansamblul fortificat include o incinta aparata de trei randuri de ziduri, prevazute cu bastioane si raveline, delimitate de santuri largi si adanci, porti de acces si cazarmi pentru adapostul trupelor. Sapte bastioane mari, legate intre ele de ziduri cu aceeasi inaltime, formeaza in zona centrala „incinta de siguranta”, a cetatii, cea mai importanta si cel mai bine protejata.

Arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, a  intocmit un proiect, pe baza celor mai noi principii europene de constructie a fortificatiilor – sistemul Vauban – pentru a realiza cetatea de la Alba Iulia. 

Adopta forma unui heptagon neregulat, elementele de aparare fiind dispuse succesiv, si in trepte descrescatoare, de la interior spre exterior.

Cunoscuta sub denumirea de magistrala sau corpul principal al fortificatiei, aceasta curtina a fost proiectata pentru a se adapta la neregularitatile terenului, in forma de stea cu sapte colturi (heptagon), configuratie intalnita si la celelalte linii de aparare exterioara (raveline si contragarda).

Varfurile bastioanelor sunt impodobite cu statui amplasate pe platforme pentagonale de piatra, sub care se afla, grupuri sculpturale, figurative, blazoane si inscriptii.

La data constructiei (1736), bastioanele au primit denumiri speciale, legate de numele unor patroni laici sau religiosi (incepand de la Poarta a III-a spre stanga, in sensul mersului acelor de ceasornic): bastionul Eugeniu de Savoia, bastionul Steinville (ulterior Sf. Stefan), bastionul Trinitatii, bastionul Sf. Mihail, bastionul Sf. Carlo Borromeo (Carol), bastionul Sfanta Elisabeta, bastionul Sf. Capistrano (ulterior bastionul Transilvaniei).

Cetatea a fost inzestrata cu un sistem propriu de canalizare, o moara amenajata in bastionul Capistrano, fantani adanci pentru aprovizionarea cu apa, doua pulberarii, depozite de alimente, furaje si materiale, ateliere de reparatii, servicii si alte amenajari pentru necesarul unui efectiv de aproximativ 10.000 de soldati, in timp de razboi.

Cetatea de la Alba Iulia reprezinta cel mai stralucit exemplu al tipului Vauban din Romania.

A rezistat tuturor incercarilor timpului, ramanand cea mai mare cetate bastionara in picioare din Romania si una dintre cele mai mari din Europa de sud-est.

Portile cetatii

Intrarea in cetate se face prin intermediul celor sase porti amplasate in numar egal, la est si la vest, cate una pe fiecare linie de aparare.

Construite din blocuri de piatra cioplita, portile se deosebesc prin amploarea dimensiunilor si complexitatea formelor, patru dintre ele avand fatadele bogat ornamentate cu reliefuri si statui.

Stilul baroc si sculptorii chemati special la Alba Iulia si-au lasat amprenta vizibila pe fiecare dintre portile existente in cetate.

Totodata ramane o capodopera a sistemului de fortificatii bastionare, lucrarile executate fiind remarcabile, linia zidurilor, aliniamentele, bastioanele, muchiile, soclul, dar mai ales portile dovedesc maiestia mesterilor care au lucrat aici.
Prima poarta

Prima Poarta

Se asemana cu un arc de triumf care are in alcatuire trei intrari separate.

Statuile asezate in planul superior simbolieaza, de la stanga la dreapta: zeita Venus, stema Austriei reprezentata de vulturul bicefal cu o sabie si un sceptru, si zeul Marte.

Statuile sunt incadrate la exterior de doua bombarde.

Basoreliefurile sculptate prezinta scene din mitologia antica.

Poarta a doua

A doua Poarta

A fost refacuta dupa ce a fost distrusa la inceputul secolului al XX-lea.

Poarta se regaseste la capatul superior al pantei unde se afla si Poarta I.

Cele doua ziduri laterale, cu două ghiulele deasupra, care au mai ramas din vechea Poarta a II-a, au reprezentat punctul de pornire pentru reconstruirea intregii porti, realizata cu ajutorul fotografiilor mai vechi, fiind reinnoita in anul 2009.

Poarta a treia

A treia Poarta

Reprezinta cea mea impresionanta constructie baroc dintre toate cele patru porti din cadrul fortificatiei.

Comparata tot cu un arc de triumf, avand tot trei intrari, ca si Poarta I, se remarca prin stilul doric.

Poarta a III-a  face intrarea propriu-zisa in fort, in zona unde sunt concentrate cele mai multe dintre monumentele istorice.

Statuia triumfatoare ce se ridica deasupra portii apartine imparatului Carol al VI-lea al Austriei, sub domnia caruia s-a construit Cetatea Alba Carolina, care ii poarta si numele.

Poarta a patra

A patra Poarta

Incheie cercul monumentelor cu insemnatate importanta din cadrul Cetatii Alba Carolina.

Se afla la mjlocul dintre cele doua mari catedrale, cea romano-catolica Sf. Mihail si cea ortodoxa a Incoronarii.

Odata ce ai lasat in urma fortificatia, poarta ofera iesirea spre Platoul Romanilor.

Cetatea dispune de prezenta unor importante monumente ce stau marturie evenimentelor petrecute in istoria orasului dar si in evolutia tarii noastre.
 
Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul, este amplasata in fata palatului princiar. A fost realizata in bronz de sculptorul Oscar Han si inaugurata in 1968, cu ocazia aniversarii semicentenarului Unirii Transilvaniei cu Romania. Il reprezinta pe domnitor exact ca in ziua in care acesta isi facea intrarea triumfala in Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599.
Clopotul este amplasat in centrul istoric, in spatele Salii Unirii, pe locul unde s-a citit Rezolutia Marii Uniri, documentul prin care s-a proclamat unirea tuturor romanilor
Sala Unirii - cladirea unde s-a votat unirea Transilvaniei cu Romania Busturi. Regasim o concentrare mare a acestora situate de-a lungul Salii Unirii, atat inauntru cat si la exteriorul acesteia. Sculpturile sunt aliniate atat la intrarea din fata a muzeului, cat si in partea din spate. Personalitatile care figureaza in complexul de busturi au reprezentat nume importante in lupta data infaptuirii Marii Uniri dintre Transilvania si Romania la data de 1 Decembrie 1918.
Muzeul Unirii
Obeliscul lui Horia, Closca si Crisan, este inchinat memoriei conducatorilor rascoalei de la 1784-85 conduse de acestia Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan. Se afla cum intri in cetate prin Poarta I, apoi urci spre Poarta a II-a, se dezvaluie marele monument, situat fata in fata cu Poarta a III-a. Impunatorul edificiu a fost ridicat in memoria martirilor Horea, Closca si Crisan chiar pe locul unde in anul 1784 Horea si Closca au fost intemnitati. 

Catedrala Incoronarii.

Cunoscuta ca si Catedrala Reintregirii, biserica ortodoxa a luat nastere in perioada urmatoare a Marii Uniri, intre anii 1921-1922.

Catedrala Ortodoxa a fost construita avand ca scop principal refacerea Mitropoliei pe care Mihai Viteazul a ridicat-o, dar care a fost distrusa in 1714 datorata stapanirii habsburgice.

Catedrala Incoronarii, a fost ridicata special pentru incoronarea Regilor Romaniei Mari, Ferdinand si Maria
La data de 15 octombrie 1922, au fost prezenti reprezentanti ai caselor regale sau imperiale, numeroase oficialitati si personalitati din intreaga lume, pentru a participa la cel mai important eveniment care a fost organizat aici

Catedrala romanocatolica SfMihail.

Reprezinta unul dintre cele mai vechi monumente de mare importanta din Transilvania datorita arhitecturii sale medievale dar si vechimii sale (1000 de ani), fiind comparata cu Notre Dame din Paris.

Sala Unirii.

A luat nastere prin cel mai important eveniment al tarii, si anume ca locul unde s-a semnat la 1 Decembrie 1918 actul unirii, care alatura Romaniei deja formate, Transilvania.

Cladirea in care functioneaza a fost ridicata in 1898 si adapostea militarii care ramaneau in garnizoana, pe timpul Imperiului Austro-Ungar, cladire cunoscuta ca si Cazinoul militar.

Dupa Marea Adunare Nationala de la 1918, cladirea a primit un alt caracter, fiind restaurata intre anii 1918-1922, recunoscandu-i-se astfel semnificatia nationala.

Muzeul Principia.

Muzeul se afla pe locul unde se descopereau urme ale prezentei castrului roman Apulum, castrul devenind nucleul de baza al formarii orasului. In curtea muzeului sunt prezente vestigiile romane descoperite de catre arheologi.

Lasă un răspuns