Sulina
- Portret de calatorie -
Dupa consultarile cu dl. Razvan in ceea ce priveste excursiile ce le-am dorit a le face ne-am hotarat sa mergem pe canale in cursul zilei si la apus, la Sulina si la Caraorman.
La Pensiunea 4 Salcii am ajuns dupa-amiaza.
Camera a fost foarte cocheta si balcon cu vedere la Bratul Sf. Gheorghe.
A doua zi am fost la Sulina. Dupa ce am servit micul dejun (foarte consistent), la ora 9 ne-am intalnit la pontonul aflat la cativa zeci de metri de pensiune cu capitanul nostru “de cursa lunga”.
Acesta ne-a purtat pe canale si lacuri numai de el stiute spre locul unde Dunarea imbratiseaza Marea Neagra.
Strabatand canale si lacuri unde am vazut frumusetile Deltei am intrat pe Bratul Sulina indreptandu-ne spre destinatia finala, Sulina.
Este cel mai scurt si cel mai adanc dintre cele trei brate.
A fost regularizat și canalizat in urma cu aproape un secol.
Este utilizat in principal pentru transportul de marfuri prin portul Sulina catre si din alte tari.
Acest brat este dragat continuu servind navigatiei maritime.
La pas prin Sulina
Am debarcat in apropiere de plaja Sulina deoarece multi dintre cei care au venit au dorit sa mearga la plaja. Cred ca noi am fost singurii care am vrut sa vizitam orasul, in limita timpului avut la dispozitie.
De aici am luat un taxi care ne-a dus pana aproape de Hotel Delta la Centrul de Informare Turistica. Apoi? La pas inapoi.
Asezarea a fost mentionata sub numele de Selina in lucrarea imparatului bizantin Constantin Porfirogenetul fiind una dintre asezarile importante din Dobrogea.
Mai tarziu genovezii au exploatat din plin si acest port, fapt atestat de portulanele din sec. XIV-XV.
Calatorii straini din sec. al XVIII-lea au consemnat-o ca fiind o asezare izolata cu zece pana la 20 de case, cateva magazii, cafenele si o moschee de lemn.
Din 1856 sub administratia Comisiei Europene a Dunarii si cu statut de Porto-franco din 1870, ajunge sa gazduiasca mai multe consulate: belgian, elen, norvegian, britanic, francez, danez, turcesc, italian, austriac, rusesc, si 12 agentii de navigatie.
In perioada de maxima inflorire de la sfarsitul sec. XIX – inceputul sec. XX, in statiunea balneo-climaterica Sulina existau peste o suta de pravalii, trei mori de vant, o uzina de apa, una electrica, teatru, Hotelul Camberi, plaja amenajata, cazinou.
Personalitati
In Sulina s-a nascut violoncelistul George Georgescu absolvent al Scolii Superioare de muzica din Berlin, dirijor, academician, director al Orchestrei Filarmonica din Bucuresti.
Muzeul Farului din Sulina are o camera dedicata vietii si activitatii marelui maestru.
Eugeniu Botez l-a avut ca dascal la Iasi pe Ion Creanga, apoi, in cadrul Scolii de Ofiteri de la Bucuresti, a fost instruit si la bordul Bricului Mircea, perioada descrisa in romanul “Jurnal de bord”.
Detinand functii de comisar maritim la Sulina, dar si de comandant militar este autorul primului dar si al celui mai elaborat, roman ce descrie un port romanesc, Sulina.
Este vorba de romanul Europolis, publicat in 1933, chiar in anul mortii autorului.
Cimitirul Cosmopolitan sau Cimitirul Maritim din Sulina
In urma cu doua secole, cimitirul din Sulina se afla pe malul marii, neamenajat, un loc in care cei decedati erau inmormantati fara vreo delimitare clara dupa confesiuni.
Dupa constituirea C.E.D. (1856) si dupa amenajarile hidrotehnice de la gura de varsare a inceput dezvoltarea acestui mic port.
S-au construit cladiri moderne, biserici, scoli si s-a amenajat cimitirul pe confesiuni, lucru care i-a adus numele si de Cimitirul Comisiunii a Dunarii.
Astfel, in 1869, cimitirul protestant din Sulina este sfintit de Episcopul Gibraltarului.
Drumul care ducea spre malul marii trecea prin cimitir, impartind cimitirul in doua parti, delimitate de un gard din lemn de stejar.
In partea din dreapta, cum mergeai spre plaja, se afla cimitirul evreiesc, urmat de cel turcesc si cel ortodox, in care erau inmormantati romani, greci, ucrainieni, rusi, armeni, polonezi, francezi.
In partea stanga, se afla o capela construita la inceputul sec. XX, cu o clopotnita.
Imediat langa aceasta se afla cimitirul protestant, in care erau inmormantati englezi, danezi, olandezi, austrieci, germani.
Langa cimitirul protestant, in partea dinspre nord, se afla cimitirul lipovenesc, reamenajat in 1978, urma cimitirul catolic, in care sunt inmormantati italieni, maltezi, croati, sarbi, polonezi, austrieci, cehi, germani, francezi si unguri.
In anul 1891, Eugeniu Botez (Jean Bart) l-a denumit datorita numarului mare de marinari de diferite nationalitati inmormantati aici, si “Cimitirul Maritim”.
Cimitirul din Sulina este o istoire a orasului, reprezinta in acest sens si o monografie, prin povestile spuse despre cei care si-au gasit sfarsitul in acest capat de lume.
Expozitia Sulina Veche
Prezinta fragmente deosebite din trecutul fascinant al orasului si este rodul muncii si pasiunii de o viata a unui om, Gheorghe Comarzan.
Marea sa iubire pentru Sulina, ilustrata prin obiecte colectionate personal de-a lungul tipului, poate fi cunoscuta direct pe durata sezonului turistic.
Din respect pentru valorile trecute ale orasului, in expozitia Sulina Veche exista in acest moment o copie fidela a unei mori de vant, asa cum o prezenta Jean Bart in opera lui de capatai.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.