Cetatea Alba Iulia
- Portret de calatorie -
Am trecut de multe ori pe langa Alba Iulia, orasul cunoscut de catre toti romanii ca locul unde s-a infaptuit Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, dar nu am vizitat niciodata Cetatea Alba Iulia.
Cetatea Alba Iulia „o bijuterie arhitecturala” care a fost restaurata după un proiect care a durat cativa ani, are acum portile refacute, zidurile curate, santurile amenajate cu gazon, alei…
Astfel ca dupa aproximativ 12 ani de la demararea lucrarilor de restaurare, a renascut precum pasarea Pheonix din propria-i cenusa, devenind o destinatie de referinta, atat a orasului, cat si a turismului din Romania.
Chiar daca m-au despartit aproximativ 70 km de locul de unde am fost cazat trebuia neaparat sa o vizitez.
Asa ca am rezervat o zi pentru a putea ajunge la Cetatea Alba Carolina.
Pot sa spun ca prima impresie care mi-a lasat-o, a fost de „wow” (cum se spune acum, la moda, chiar daca nu-mi place).
Am avut senzatia pentru moment ca sunt in alta tara, la nu stiu ce castel, conac, domeniu, palat…
Construita la inceputul secolului al XVIII-lea (1715-1738), in orasul medieval Alba Iulia, pe Dealul Citadelei, din initiativa si cu aportul autoritatilor habsburgice, si avand rolul de fortificatie strategica, cetatea bastionara de la Alba Iulia a devenit cea mai puternica fortificatie, in cadrul unui sistem complex de aparare impotriva turcilor, si de consolidare a stapanirii asupra teritoriilor cucerite.
Initiatorul proiectului a fost maresalul principe Eugeniu de Savoia (https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_de_Savoia), cel care a introdus in Imperiul Habsburgic sistemele de fortificatii elaborate de Vauban in Franta, pe timpul regelui Ludovic al XIV-lea.
Amplasata pe locul unor fortificatii mai vechi (castrul roman al Legiunii a XIII–a Gemina si cetatea medievala in plan rectangular), noua fortificatie se va distinge prin amploarea si complexitatea lucrarilor de aparare.
Arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, a intocmit un proiect, pe baza celor mai noi principii europene de constructie a fortificatiilor – sistemul Vauban – pentru a realiza cetatea de la Alba Iulia.
Adopta forma unui heptagon neregulat, elementele de aparare fiind dispuse succesiv, si in trepte descrescatoare, de la interior spre exterior.
Cunoscuta sub denumirea de magistrala sau corpul principal al fortificatiei, aceasta curtina a fost proiectata pentru a se adapta la neregularitatile terenului, in forma de stea cu sapte colturi (heptagon), configuratie intalnita si la celelalte linii de aparare exterioara (raveline si contragarda).
La data constructiei (1736), bastioanele au primit denumiri speciale, legate de numele unor patroni laici sau religiosi (incepand de la Poarta a III-a spre stanga, in sensul mersului acelor de ceasornic): bastionul Eugeniu de Savoia, bastionul Steinville (ulterior Sf. Stefan), bastionul Trinitatii, bastionul Sf. Mihail, bastionul Sf. Carlo Borromeo (Carol), bastionul Sfanta Elisabeta, bastionul Sf. Capistrano (ulterior bastionul Transilvaniei).
Cetatea de la Alba Iulia reprezinta cel mai stralucit exemplu al tipului Vauban din Romania.
A rezistat tuturor incercarilor timpului, ramanand cea mai mare cetate bastionara in picioare din Romania si una dintre cele mai mari din Europa de sud-est.
Portile cetatii
Intrarea in cetate se face prin intermediul celor sase porti amplasate in numar egal, la est si la vest, cate una pe fiecare linie de aparare.
Construite din blocuri de piatra cioplita, portile se deosebesc prin amploarea dimensiunilor si complexitatea formelor, patru dintre ele avand fatadele bogat ornamentate cu reliefuri si statui.
Stilul baroc si sculptorii chemati special la Alba Iulia si-au lasat amprenta vizibila pe fiecare dintre portile existente in cetate.
Prima Poarta
Se asemana cu un arc de triumf care are in alcatuire trei intrari separate.
Statuile asezate in planul superior simbolieaza, de la stanga la dreapta: zeita Venus, stema Austriei reprezentata de vulturul bicefal cu o sabie si un sceptru, si zeul Marte.
Statuile sunt incadrate la exterior de doua bombarde.
Basoreliefurile sculptate prezinta scene din mitologia antica.
A doua Poarta
A fost refacuta dupa ce a fost distrusa la inceputul secolului al XX-lea.
Poarta se regaseste la capatul superior al pantei unde se afla si Poarta I.
Cele doua ziduri laterale, cu două ghiulele deasupra, care au mai ramas din vechea Poarta a II-a, au reprezentat punctul de pornire pentru reconstruirea intregii porti, realizata cu ajutorul fotografiilor mai vechi, fiind reinnoita in anul 2009.
A treia Poarta
Reprezinta cea mea impresionanta constructie baroc dintre toate cele patru porti din cadrul fortificatiei.
Comparata tot cu un arc de triumf, avand tot trei intrari, ca si Poarta I, se remarca prin stilul doric.
Poarta a III-a face intrarea propriu-zisa in fort, in zona unde sunt concentrate cele mai multe dintre monumentele istorice.
Statuia triumfatoare ce se ridica deasupra portii apartine imparatului Carol al VI-lea al Austriei, sub domnia caruia s-a construit Cetatea Alba Carolina, care ii poarta si numele.
A patra Poarta
Incheie cercul monumentelor cu insemnatate importanta din cadrul Cetatii Alba Carolina.
Se afla la mjlocul dintre cele doua mari catedrale, cea romano-catolica Sf. Mihail si cea ortodoxa a Incoronarii.
Odata ce ai lasat in urma fortificatia, poarta ofera iesirea spre Platoul Romanilor.
Catedrala Incoronarii.
Cunoscuta ca si Catedrala Reintregirii, biserica ortodoxa a luat nastere in perioada urmatoare a Marii Uniri, intre anii 1921-1922.
Catedrala Ortodoxa a fost construita avand ca scop principal refacerea Mitropoliei pe care Mihai Viteazul a ridicat-o, dar care a fost distrusa in 1714 datorata stapanirii habsburgice.
Catedrala romano–catolica Sf. Mihail.
Reprezinta unul dintre cele mai vechi monumente de mare importanta din Transilvania datorita arhitecturii sale medievale dar si vechimii sale (1000 de ani), fiind comparata cu Notre Dame din Paris.
Sala Unirii.
A luat nastere prin cel mai important eveniment al tarii, si anume ca locul unde s-a semnat la 1 Decembrie 1918 actul unirii, care alatura Romaniei deja formate, Transilvania.
Cladirea in care functioneaza a fost ridicata in 1898 si adapostea militarii care ramaneau in garnizoana, pe timpul Imperiului Austro-Ungar, cladire cunoscuta ca si Cazinoul militar.
Dupa Marea Adunare Nationala de la 1918, cladirea a primit un alt caracter, fiind restaurata intre anii 1918-1922, recunoscandu-i-se astfel semnificatia nationala.
Muzeul Principia
Muzeul se afla pe locul unde se descopereau urme ale prezentei castrului roman Apulum, castrul devenind nucleul de baza al formarii orasului. In curtea muzeului sunt prezente vestigiile romane descoperite de catre arheologi.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.