Furnalul de la Govajdia
- Portert de calatorie -
Am continuat calatoria pe melagurile hunedorene pe drumul judetean care urca ca un sarpe spre lacul Cincis. Aici urma sa ma cazez la o pensiune situata pe malul acestuia. In drum m-am oprit si la Furnalul de la Govajdia.
Nu departe de Pensiunea Belvedere – Cincis aproximativ 12 km, in capatul satului Govajdia, se mai poate vedea ce a fost odata primul furnal cu flux continuu din Europa si al doilea din lume, cu o vechime de peste 200 de ani, Furnalul de la Govajdia.
Ajuns acolo, prima impresie a fost ca totul este parasit (si chiar asa era).
Am vazut ceva miscare la o casa modesta, unde m-a intampinat un “nene”.
L-am intrebat cum se poate “vizita” aceasta minunatie a tehnicii abandonata de autoritatile care o administreaza.
A venit cu mine si mi-a deschis poarta care era lagata cu o sarma, apoi m-a insotit in curtea furnalului.
Cand a fost construit a fost cel mai modern furnal de topire a minereului de fier.
Chiar daca este degradat, el este “deschis” vizitatorilor, cladirea fiind declarata monument de arhitectura industriala in anul 2000.
Se spune ca la furnalul din Govajdia s-ar fi turnat fonta folosita pentru unele elemente de rezistenta ale turnului Eiffel.
Constructia furnalului a inceput in anul 1806 in Tinutul Padurenilor, pe locul unui atelier de fierarie, si a fost terminata patru ani mai tarziu.
Dupa mai multe investitii suplimentare fata de proiectul initial, cand s-a livrat prima sarja de fonta.
Locul ales se afla la confluenta paraurilor Nadrab si Runc.
In apropiere sunt zacamintelor de fier din Muntii Poiana Rusca, intr-o zona bogata in lemn, necesar alimentarii furnalului.
Furnalul are o inaltime de aproape 10 metri si un diametrul maxim de peste doi metri.
A fost oprit la sfarsitul anului 1820 ajungand intr-o stare de ruina. Activitatea lui a fost reluata abia in 1838 dupa ce furnalul de la Toplita a fost distrus de un incendiu.
Perioada in care furnalul a avut activitatea cea mai intensa a fost intre anii 1871 si 1889.
Ulterior a intrat in declin dupa aparitia uzinelor de fier de la Hunedoara.
A fost definitiv scos din functiune in anul 1924.
Nu s-a distrus complet multumita localnicilor care au avut grija de el considerandu-l o constructie reprezentativa si o mandrie a satului.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.