Delta Dunarii - Taramul intre ape
- Portret de calatorie -
Intre Dunare si Marea Neagra se afla un tinut incarcat de istorie, deopotriva umed si secetos, tanar, dar si batran, un teritoriu pe care convietuiesc pasnic numeroase etnii, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Dobrogea este un tinut al contrastelor intins peste judetele Tulcea si Constanta in sud-estul Romaniei. Delta Dunarii este cel mai tanar pamant romanesc si cea mai mare si mai bine conservata Delta din Europa (2.681 kmp).
Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa,
isi termina lungul drum inceput in M-tii Padurea Neagra (Germania), croidu-si drumul pe Batranul Continent strabatand zece tari si patru capitale, in Delta din Romania.
Auzisem tot felul de pareri si povesti, pro si contra despre locul unde, in sfarsit Dunarea, se varsa in Marea Neagra. Faptul ca am venit sa ma conving singur s-a dovedit a fi cel mai bun lucru.
Am gasit o pensiune situata pe Bratul Sulina, in comuna Crisan. Pentru a ajunge acolo a trebuit sa lasam masina la Murighiol (debarcader, unde sunt lasate masinile de turisti), timp de trei zile cat a durat sejurul. De aici a inceput aventura. Am fost luati cu o barca cu motor si aproape o ora si jumatate am strabatut un drum de vis pe traseul: Bratul Sf. Gheorghe – Canal Uzlina – Lacul Isaccel – lacul Isac – Canal Litcov – Bratul Sulina – Pensiunea Ovidiu.
Bratul Sulina are o lungime de aproximativ 71 km, fiind cel mai scurt brat al Dunarii. A fost amenajat pentru navigatie intre anii 1862 si 1902. Se afla in mijlocul Deltei Dunarii, adancimea sa variind intre 6m si 26m.
In cele doua zile pline petrecute in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii am facut si doua excursii.
Prima a fost pe traseul (Dunarea Veche – Canalul Bogdaproste – Lacul Bogdaproste – Lacul Trei Iezere, Canalul Eracle – Canalul Stipoc – Manastirea Stipoc – Satul Mila 23 – Dunarea Veche – Bratul Sulina).
Iar cea de-a doua a fost mai “simpla”, la modul ca am navigat pe canal pana la Sulina, unde am intrat in Marea Neagra odata cu Dunarea, apoi am facut o “pauza” in Orasul Sulina, dupa care am revenit acasa.
Senzatia pe care am trait-o in prima excursie, plimbandu-ne cu barca pe canale si lacuri, privind freamatul stufului si ascultand zgomotele naturii, pasarile care stateau la adapost pe unde considerau ele ca nu pot fi deranjate, soarele care se ondula pe valurile facute de barca, nuferii (cati au mai ramas) care dansau pe dunele de apa, pescarii care se ascundeau prin diferite coclauri pentru a prinde si ei macar un pestisor, cerul care se oglindea in luciul apei, toate acestea la un loc creeaza mirificul Rai al pasarilor si a pestilor.
A doua zi, drumul pana la varsarea in mare a fost unul “de viteza”, spun asa pentru ca salupa cu care ne-am deplasat a fost mult mai rapida.
De-a lungul sau am vazut Turnul de apa, construit de regina Olandei in 1897, functional chiar si astazi. Farul vechi, care a fost construit de Comisiunea Europeana a Dunarii (C.E.D.) la capatul digului de nord intre anii 1869-1870. El a functionat pana in anii 1920. In 1922 au inceput lucrarile de prelungire in mare a digurilor gurii Canalului Sulina, fapt ce a dus la scoaterea din uz a acestuia, deoarece nu se mai afla pozitionat la intrarea pe canal.
A fost folosit pentru filmarile serialului romanesc “Toate pînzele sus”. Farul nou de la Sulina pus în exploatare in anul 1983, este administrat de Fortele navale Romane. Lumina sa este vizibila de la o distanta de 19 mile maritime.
Cea mai mare fabrica de conserve din Romania, de la Sulina, a ajuns o ruina. Catedrala Sf. Alexandru si Sfântul Nicolae din Sulina ctitorie a Regelui Carol I, a fost ridicata in cinstea eliberarii Dobrogei de sub stapanirea turcilor dupa Razboiul de Independenta.
Pe plaja de la Sulina am ajuns dupa ce am coborat pe uscat, iar pentru a ajunge acolo am luat un taxi. Se intinde pe cativa kilometri la Marea Neagra. Nisipul este foarte fin. In mare parte nu este amenajata, ceea ce ii ofera un aspect virgin.
Cu toate astea era plina de localnici, care se pregateau “sa ridice ancora”, soarele fiind la ora cand se gandea sa plece pentru a se pregati de culcare.
Fauna din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
– 4.029 specii de fauna
Datorita conditiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre si acvatice, precum si proximitate catorva subzone ale regiunii faunistice alearctice (ex. mediteraneana, pontica cur-asiatica), fauna RBDD este reprezentata de 4.029 de specii (3.477 nevertebrate si 552 vertebrate). Nevertebratele formeaza de departe cea mai mare parte din fauna RBDD (Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) cu 3.477 de specii. Dintre acestea 73 sunt specii de viermi si rotifere, 91 specii de moluste, 115 specii de crustacee, 168 specii de arahnide si 2.244 specii de insecte. Pina in prezent au fost descrise 37 de specii noi pentru stiinta.
Ornitofauna din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
Cele 331 de specii de pasari includ: cea mai mare parte a populatiei europene de pelican comun, 5% din populatia mondiala de pelican cret, 60 % din populatia mondiala de cormoran mic, 50 %din populatia mondiala de gasca cu gat rosu (pe perioada iernii), 71 % din populatia europeana de egreta mare si 11 % din populatia de egreta mica, 1 % din populatia europeana de lopatar.
Flora din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii
– 2.383 specii flora
Flora din RBDD este reprezentata de 2.383 de taxoni, iar circa 70% din vegetatia Deltei este dominata de stuf, papura, asociatiile de Scirpetum si de vegetatia de stuf de pe plauri – formatiuni de plaur (Cruhlic, Puiulet, Lumina).
Pe lacurile (Puiu, Furtuna, Lumina, Obretinul Mic, Radacinos, etc.), canale si garle inguste (Ierenciuc, Radacinos, Magearu, etc) se intalnesc plante acvatice reprezentate de specii submerse: nufar, ciulinul de balta…
Padurile de salcie se intalnesc pe malurile mai inalte, in timp de salcia cenusie de talie mica se intalnesc pe malurile mai joase (Grindul Caraorman si Grindul Letea).
In padurile Letea si Caraorman, dezvoltate in zonele joase si mai umede dintre grindurile de nisip “hasmace” se intalnesc specii de stejar impreuna cu specii de frasin, cu specii variate de arbusti sau de plante cataratoare cum sunt vita salbatica sau liana.
Dunele de nisip mobile si semimobile (Letea, Rosetii, Caraorman, etc) se caracterizeaza prin prezenta asociatiilor de arenacee. O categorie distincta o formeaza plantele fara radacini si plantele plutitoare.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.