Ceramica populara din Corund
- Portret de calatorie -
La aproximativ 10km de Praid, pe drumul national 13A, se afla localitatea unde se face renumita ceramica populara din Corund.
Este una din cele mai mari comune din judetul Harghita renumita ca centrul de ceramica populara din Transilvania.
Pentru a doua oara in Harghita am luat in calcul vizitarea acestei comune care are o serie de atractii turistice.
Localnicii au o serie de indeletniciri variate.
In afara de olarit se mai ocupa cu prelucrarea lemnului, produsele din iasca si comertul.
Initial imi propusesem sa vizitez mai multe locuri.
Pana la urma am reusit sa vorbesc doar cu doi mesteri, unul care prelucra iasca iar celalalt era olar.
De ce spun asa? Fiindca initial am vrut sa vizitez si „Muzeul de aragonit”, dar era inchis.
Pe net gasesti un orar dupa care fireste te ghidezi, incercand sa te incadrezi in orarul respectiv.
Am gasit un numar de telefon in geam… cand am sunat nu a raspuns… Apoi „nu sunt momentan in apropiere”… „reveniti”.
Am vrut sa ajung si la Dealul Melcului, greu de gasit din lipsa de indicatoare, si greu de ajuns datorita drumului destul de dificil.
Poate intr-un viitor, sper nu prea indepartat sa reusesc „sa-l cuceresc”.
Aici am rugat sa-mi recomande pe cineva care are atelier de olarit unde putem vedea cum se fabrica ceva autentic.
Mi-a explicat cum sa ajung la o casa care se afla aproape de iesirea din Corund.
Inainte sa merg acolo, m-am oprit la un magazin de suveniruri.
Aici l-am gasit pe un alt mester care inca mai confectioneaza din iasca anumite obiecte.
Karoly, printre ultimii mesteri in prelucrarea iascai
Iata-ma in magazinul domnului Karoly, mester in prelucrarea iascai foarte vorbaret de fel.
De cum ne-a vazut ne-a intampinat bucuros si ne-a poftit pentru a ne prezenta obiectele avute la vanzare confectionate din iasca.
Ne-a spus ca au mai ramas cinci familii care mai prelucreaza iasca.
Unii au imbatranit, altii au plecat, fapt ce a dus la scaderea mesterilor, nemaiavand cine sa lucreze…
El a invata meseria de la parinti, frati, unchi, inca de mic copil.
Mergea cu tatal sau pe munte sa gaseasca si sa culeaga iasca (care este o ciuperca).
Faceau zilnic kilometri pentru ca aceasta este greu de gasit.
Are doi baieti pe care i-a invatat mestesugul, dar si cativa ucenici (la Balaton si Budapesta), pe care i-a invatat sa lucreze.
Sotia il ajuta si ea.
Spune ca meseria va disparea intr-un viitor nu prea indepartat dat fiind faptul ca nu prea se mai gaseste material.
Toamna este cel mai bine de mers pentru ca frunzele sunt cazute din copaci si se vede mai bine padurea.
Copacul pe care creste iasca este fagul, care se gaseste la o altitudine de 700-1400m.
Obiecte artizanale din iasca
Din iasca se confectioneaza tot felul de obiecte printre care palarii, sepci, genti, cravate, mileuri, magneti pentru frigider, frunze ornamentale.
Cam asta a fost ce-am putut afla despre iasca de la cel ce-a mai ramas printre ultimii mesteri care prelucreaza iasca.
Dupa ce-am plecat de la domnul Karoly, pe trotuarul de vis-a-vis, la aproximativ 250-300m se afla casa lui Jozsa Janos, mester olar.
Am intrat in curte trecand pe sub o frumoasa poarta sculptata in mod traditional din Tinutul Secuiesc.
In curte pe unde te uitai vedeai expuse tot felul de obiecte ceramice, care mai de care mai frumoase.
Ceramica populara din Corund este renumita pentru vaze, cani, farfurii, castroane, oale, cesti, carafe, jardiniere, ghivece, amfore… etc. unele erau uni la culoare, altele pictate cu tot felul de modele si simboluri specifice zonei secuiesti.
Unele erau vopsite, altele erau abia facute si scoase afara urmand a fi pregatite se fie bagate in cuptor sau asteptau sa se usuce.
Cand am intrat in atelier terminasera de facut un anumit numar de oale si ne-au spus ca din pacate ca am ajuns prea tarziu pentru a vedea cum ia nastere un vas din lut.
Janos Jozsa, un veteran al centrului de ceramica populara Corund
Am intrat apoi in vorba cu domnul Janos pasind pe urmele dansului prin curte printre zecile de obiecte din ceramica, admirandu-le si urmarind sa-mi cumpar ceva ca amintire.
Referitor la culoarea verde, domnul Janos ne-a spus ca este una facuta dupa o reteta stabilita de dansul care nu se mai gaseste la niciun mester (atatia cati au mai ramas).
Este o combinatie aparte, secreta, ca un fel de brand.
Domnul Janos este cu state vechi in ale meseriei, avand peste 60 de ani in domeniu.
A fost talentat de mic copil, i-a placut sa modeleze lutul.
S-a perfectionat pe an ce-a trecut, a urmat scoli si a lucrat in locuri de unde a devenit din ce in ce mai priceput si experimentat in ceea ce face.
Inainte de plecare dupa o lunga cercetare, m-am oprit la un ulcior pentru palinca si doua paharute numai bune pentru Sarbatorile de Iarna.
Culoarea am ales-o fireste pe cea verde care-l reprezinta pe domnul Janos, brandul produselor sale ceramice.
Cam asta a fost Corund… centrul de ceramica populara.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.