No Comments
- Portret de calatorie -

Veliko Tarnovo

Alta destinatie turistica aflata la vecinii nostri bulgari si foarte aproape de noi, este Veliko Tarnovo.

Fosta capitala a Imperiului Vlaho-Bulgar se afla la doar 170 km de Bucuresti.

Se ajunge foarte usor, 60 km pana la Giurgiu si apoi inca 110 km prin Bulgaria, pe E85.

Drumul este ok, iar distanta poate fi parcursa in maxim 3 ore.

In drum spre Veliko Tarnovo va puteti abate cativa km, pentru a face cateva fotografii si a admira una din cele mai inalte cascade din Bulgaria (30 m), Hotnitsa.

Din satul Samovodene se face un drum la dreapta spre Hotnitsa. Noi cand am fost nu prea ne-am orientat, si am incurcat drumul putin.

Am oprit sa intrebam localnicii care fireste erau niste oameni simpli de la tara, si nu prea cunosteau limba lui Shakespeare.

Degeaba le spuneam eu “waterfall”… Am luat o sticla de apa, si am intors-o sa curga apa din ea, poate or intelege ce caut. Au priceput. Parca-i si vad. Aaaaa… voda. Pana la urma ne-am descurcat. Cand am iesit din sat, la cca un km drumul se bifurca. Am luat-o la dreapta, iar dupa aproximativ o jumatate de kilometru am ajuns la cascada.

Cascada "Hotnitsa" ("Kaya Bunar")

Am lasat masina in parcare. Lume nu prea era. Vreo doua-trei masini cu niste tineri, care se pregateau sa-si faca un gratar, si se balaceau prin apa sa se racoreasca, afara fiind foaaaaarte cald.

Apropo, „am prins” o calduraaaa. Noroc ca am avut aer conditionat la hotel.

Cascada se poate admira si de jos, unde v-am spus ca este un lac (nu prea mare). Se poate urca si la ea sus, de unde „cade”, pe o poteca ingusta, pe langa niste stanci de unde poti admira peisajul. 

Dupa ce ne-am delectat privind lacul de culoarea smaraldului, si am scrutat zarile, unde am putut admira un tablou natural de floarea soarelui, am coborat, si via Veliko Tarnovo.

Ajunsi aici, strada unde era amplasat hotelul (Minotel Rashev), era „putin under construction”. La fel si o parte din drumul catre Cetatea Tsarevets care este punctul de atractie al orasului.

Am gasit o oferta la acest hotel cu mic dejun, parcare si AC, aproape de cetate, si de centru unde se gasesc alte obiective turistice, precum si multe terase, unde se poate manca, asa cum ne place noua sa spunem, ieftin, mult si bun. Camera a fost mare, curata si cu vedere la raul Yantra.

Cunoscut si ca „Orasul Tarilor”, se afla pe malul raului Yantra fiind resedinta regiunii cu acelasi nume.

Orasul vechi se intinde pe trei dealuri: Tarevet, Trapezita si Sveta Gora.

Plimbandu-te pe strazile orasului, te lovesti de modestia si simplitatea caselor, care-ti dau impresia ca rasar din stancile abrupte, si stau aliniate precum soldatii.

Am luat-o la pas prin oras unde am descoperit astfel de desene...
...aici pe Hotel Stambolov
Sincer sa fiu nu stiu ce reprezinta dar sunt interesante, dau o pata de culoare, insufletesc cat de cat anumite locuri care par mai in paragina

Tot pe aceste strazi, intortocheate si inguste, neschimbate deeee… nu se stie cati ani, se gasesc cafenele, terase si taverne cu mancaruri traditionale din bucataria bulgara, cu influente balcanice, care te fac sa-ti ploua-n gura numai cand te ganseti la ele sau le adulmeci.

Chiar daca exista si o parte moderna (atat cat se poate spune), de pe vremea comunistilor, edilii au pastrat acelasi stil arhitectonic, medieval.
Samovodska Charshia - strada mesterilor din Veliko Tarnovo
Orasul fiind unul micut se poate strabate de la un capat la altul intr-un timp relativ scurt (aproximativ doua ore, daca aprofundezi cu temei).

Prin acest labirint de strazi si cladiri vechi, poti vizita muzee (trei, pe care eu nu am apucat sa le vad), biserici, monumente, galerii de arta.

Daca urcati pe strada Samovodska (principala strada turistica), gasiti ateliere mestesugaresti ale fierarilor, sticlarilor, cofetarilor, dar si magazine de suveniruri, cafenele si restaurante unde puteti sa va opriti sa va „trageti sufletul”, cu o bere Zagorska, „specialitatea casei”.

Monumentul „Mamei Bulgaria” este unul dintre cele mai emblematice locuri din orasul Veliko Tarnovo. Este situat intre doua dintre strazile principale din partea centrala - str. „Independenta” si str. „Vasil Levski”. Monumentul este dedicat bulgarilor ucisi in diferite razboaie, ruso-turc, sarbo-bulgari, balcani si in Primul Razboi Mondial. Reprezinta o statuie a unei femei pe un piedestal mare. Femeia este „Mama Bulgaria” si sta in genunchi in memoria si aprecierea bulgarilor morti. Pe diferite laturi ale piedestalului se afla statui ale soldatilor bulgari din diferite razboaie.

Monumentul dinastiei Assen este dedicat regilor Assen, Petru, Kaloyan si Ivan Assen al II-lea.

A fost construit in 1985 cu sarbatorirea a 800 de ani de la rebeliunea fratilor Assen si Peter. Sabia, in jurul careia se afla cei patru Assens, simbolizeaza puterea si ascensiunea Bulgariei medievale.

Assens sunt trei frati care au condus Bulgaria dupa eliberarea acesteia din sclavia Bizantului. Primii doi - Assen si Peter si-au dedicat viata Bulgariei pentru a supravietui ca stat independent, iar fratele lor - Kaloyan pentru a deveni una dintre principalele forte din Europa de Est.
Mostenitorul lor, regele Ivan Assen al II-lea (Yoan Assen II) s-a dovedit a fi un diplomat remarcabil si a ridicat Bulgaria la al doilea apogeu istoric.

Galeria de Arta de Stat Boris Denev

Situata langa impresionantul monument al lui Assens, galeria ocupa o cladire minunata de la inceputul secolului al XX-lea.

O utilizare minunata a culorii este evidenta, in special in redarile caselor de pe deal, pe care le puteti vedea de aici pur si simplu privind pe fereastra.

O vizita la aceasta galerie de arta va permite sa combinati o scurta privire de ansamblu asupra artei bulgare din ultimul secol și jumatate cu o plimbare incantatoare peste rau pentru a va bucura de privelistea incomparabila a caselor lui Veliko Turnovo stivuite una peste alta, pe partea opusa. deal. 
Exista o camera cu icoane, mai multe coridoare cu gravuri, iar colectia principala ofera vederi ale Veliko Turnovo sau evenimente istorice care au avut loc aici de diversi artisti din secolul al XX-lea.
In interior, colectia este destul de mica, ceea ce o face cu atat mai usor de gestionat pentru cei care nu au nicio idee despre arta bulgara.

Citind despre unde se „consuma” ceva bine si traditional, am optat pentru restautantul – Taverna Gurko, care are si un hotel cu acelasi nume.

A trebuit sa facem rezervare pentru o masa, pentru ca era destul de ocupat, orasul fiind „invadat” de foarte multi turisti.

Complexul Hotelier si Taverna Gurko este situat pe strada Gurko din partea veche a orasului, unde puteti vedea o multime de cladiri traditionale bulgare din secolele XVIII si XIX. Pozitia amfiteatrala a tuturor caselor din jur creeaza o imagine fascinanta in aceasta parte a orasului Veliko Tarnovo. Ca parte importanta a acestui peisaj, Hotelul Gurko ofera romantism si confort pe malurile raului, cu vedere la Dealul Sveta Gora si monumentul Patru Calareti.

Cetatea Tsarevets

Cel mai vizitat punct de atractie turistica, bineinteles ca este Cetatea Tsarevets, https://www.museumvt.com/ fortareata care dateaza din sec. al XII-lea.

Fiind foarte bine pastrata, de aici puteti avea o panorama superba asupra intregului oras, si puteti „pierde” cateva ore, admirand toate „pietrele”.

In varful dealului din interiorul cetatii se afla Biserica Salvatorului Binecuvantat care insa nu m-a impresinat absolut deloc, avand niste picturi destul de sinistre, ca sa fiu elegant, care nu prea stiu, sau n-am inteles de ce erau asa si ce reprezentau.

Seara de sambata se obisnuieste sa se faca un spectacol de sunet si lumini, pe dealul unde se afla cetatea, asta in cazul in care se strange un numar de minim 25 de persoane.

Biletele se cumpara (sau se cumparau), de la punctul de informare turistica din centru.

Noi stiind de acest spectacol, primul lucru pe care l-am intrebat pe cel de la receptie (care este si proprietarul, fiind o afacere de familie), a fost cand se tine.

Ne-a explicat el pe limba lui, cum s-a priceput mai bine, pentru ca nu stia o boaba de engleza ci numai baiatul lui care nu era momentan acolo.

Cert este ca sambata seara, dupa ce ne-am intors acasa, si aproape ca ne bagasem in pat, se aud batai in usa (de ne-am si speriat). Cand am iesit, cine era?

Patronul, care imi facea semne disperat sa ies afara. Cu greu am inteles de ce si ce vroia.

Ne chema afara pentru ca incepuse spectacolul care se vedea perfect si din fata hotelului, de pe strada, ba chiar mai bine decat daca eram mai aproape de cetate.

Am luat cat am putut de repede „sculele” foto-video, poate prind si eu ceva, sa imortalizez pentru posteritate.

Am reusit, nu mult, dar tot este ceva, pentru ca vroiam sa vad si eu spectacolul, si nu puteam face trei lucruri odata, sa privesc, sa fotografiez si sa filmez... A tinut destul de putin, sau asa am avut impresia, poate pentru ca a durat ceva pana am fost anuntat, pana am coborat... Totusi, ceva-ceva, tot am vazut, deajuns sa-mi fac o parere, parere care m-a impresionat placut.

Dupa ce „va plictisiti” de vizitat, de facut fotografii, selfi, si de filmat, la iesire, se afla o teresa la umbra copacilor, unde puteti savura o bericica in tihna (mergeti vara, totu-i inverzit, inflorit, cald, frumos, ziua lunga, terase…).

Lasă un răspuns