Orasul Sibiu
Portret de calatorie
Am auzit multe despre orasul Sibiu fosta Capitala Culturala Europeana in anul 2007. In general toate numai de bine. Si cand spun asa, ma refer la faptul
Schimbari numai de bine in orasul Sibiu
ca s-a dezvoltat, au fost restaurate multe cladiri de patrimoniu, se organizeaza festivaluri, concerte. Curatenia este la ea acasa. Foarte multi turisti straini dar si romani sunt intalniti la restaurantele si terasele deschise peste zi.
Prin orasul Sibiu am trecut atunci cand am plecat din Romania in alte tari vest europene. De aceasta data intorcandu-ma din „turneul” moldavo-bucovinean am vrut sa vad la fata locului realitatea.
Pietele, scarile, pasajele pietonale, logiile boltite sunt tot atatea nestemate pe care vremurile le-au risipit aici la poala Carpatilor. „Stadt”-ul, adica orasul care se va dezvolta peste atatea veacuri drept orasul Sibiu de astazi, a fost fondat in Evul Mediu clasic, in secolele XII-XIII, dupa „tipicul” asezarilor medievale ale Europei de atunci.
Locuitorii germani numesc orasul Sibiul „Hermannstadt”.
Sub aceasta denumire este si mentionat pentru prima data la 1366.
Este unul dintre cele mai frumoase orase medievale transilvane. Fortificatiile medievale, bisericile gotice, cladirile renascentiste si elegantele palate baroce dau un sarm deosebit Sibiului.
Fortificarea orasului Sibiu a debutat la inceputul secolului XIII.
Prima fortificatie inconjura biserica romanica pe locul careia a fost ulterior edificata Biserica Parohiala gotica „Sf. Maria”, alcatuind prima incinta de fortificatie, in jurul actualei Piete Huet.
Zidurile primei incinte au fost construite din piatra.
Substanta fortificatiei initiale se afla incorporata in zidurile constructiilor ridicate ulterior in perimetrul fortificatiei.
S-a pastrat vizibil Turnul Scarilor cu modificari aduse in secolul XIX.
Fortificatia din secolul XIII a fost extinsa printr-o a doua incinta cuprinzand actuala Piata Mica.
Zidul pornea de la Capela Sf. Iacob.
In prezent demolata continua circular pana la Turnul Sfatului. Urmeaza in arc de cerc un traseu catre Piata Aurarilor.
Apoi coboara spre Orasul de Jos pana in dreptul actualei strazi a Argintarilor spre a cuprinde Biserica Azilului, terminandu-se cu Poarta Turnului.
Cele doua incinte primare ale fortificatiei permit accesul in cetate prin mai vechea Poarta a Turnului, poarta de sub Turnul Sfatului prevazuta cu poarta si hersa, a carui fagaa din piatra este pastrat si astazi.
La pas prin oras Sibiu
A treia poarta se afla la capatul Scarilor Fingerling, fiind masiv fortificata cu un sistem de turnuri.
Intreg orasul a beneficiat de un sistem hidrotehnic, canale, ecluze si helestee, care permiteau inundarea controlata a zonei exterioare inconjuratoare, constituind o fortificatie suplimentara nefavorabila avansarii spre ziduri a artileriei grele.
La Muzeul Brukenthal exista o panorama pictata in ulei de Franz Neuhausen 1808, care prezinta intreaga intindere a orasului Sibiu.
Extensia rapida a orasului si accentuarea tulburarilor armate interne, dar in special pericolele atacurilor otomane, fac necesare construirea incintelor a III-a si a IV-a, care cuprind intreg Orasul de Sus si intreg Orasul de Jos.
Astfel accesul in oras era posibil odata prin Poarta Cisnadiei situata la capatul sud-vestic al strazii Balcescu.
Prin Poarta Ocnei situata pe latura nord-vestica careia ii corespunde peste Cibin un pod de piatra.
Si in partea nord-estica prin Poarta Elisabeta in zona garii.
Incinta a III-a comunica spre orasul de jos printr-o poarta cu turn, conservata integral, care face corp comun cu primaria veche si care dateaza din secolul XIV.
Fortificatia era la nivelul tehnicii militare a timpului, zidurile fiind prevazute din loc in loc, ritmat, cu 41 de turnuri de aparare cu crenele si guri de foc.
Centrul istoric este usor de explorat, e de ajuns sa va lasati in voia pasilor in Orasul de Sus, pe strada Nicolae Balcescu, denumita de localnici Corso, sa va plimbati printre sirurile de case de secol XIX, bogat ornamentate cu stucaturi, ce dand poate ispitei unei pauze intr-una din numeroasele cafenele, berarii sau pizzerii cu terase in strada.
Plimbarea pe Corso va conduce in imensa Piata Mare dominata de Primaria aflata intr-o splendida cladire Jugendstil (1906, restaurata in 2006). Tot aici se afla impunatoarele edificii baroce ale Palatului Brukenthal (1785), Bisericii Romano-Catolice (1733) si fostului Colegiu Iezuit (1739).
Piata, este locatia multor manifestari culturale, dar si un loc de intalnire si promenada. Este animata de doua fantani si inconjurata de cladiri din perioada Renasterii, cu portaluri si acoperisuri inalte in care se deschid mici lucarne tipice in forma de ochi.
Imediat atentia va va fi atrasa de Casa Rosie denumita in ultimii ani Casa Luxemburg, si de Casa Artelor (fostul sediu al Breslei Macelarilor, datand din 1370).
Edificiul, ridicat in 1370 si reconstruit de mai multe ori dupa incendii sau prabusiri, este locul din care puteti admira panorama orasului vechi si puteti intelege structura urbanistica a acestuia.
Orasul de Sus, construit pe un deal si inconjurat de resturile incintelor de fortificatii, este legat de Orasul de Jos prin pasaje pitoresti cu scari de piatra – Pasajul Scarilor, Scarile Turnului, Scarile Ocnei si Scarile Aurarilor.
Aceeasi splendida panorama se poate admira si din turnul inalt de 73,34 metri al Bisericii Evanghelice (1370-1520), cel mai important si impozant edificiu gotic din oras care domina Piata Huet.
Biserica se afla fata in fata cu Colegiul Brukenthal, construit in stil baroc in 1786 pe locul unei vechi scoli din secolul XIV.
Din Piata Huet va puteti continua plimbarea pe strada Mitropoliei, unde veti vedea Biserica Reformata (1786) si Catedrala Mitropolitana Ortodoxa (1906) construita în stil neo-bizantin.
Ulterior am revenit cativa ani mai tarziu, in vara anului 2020 pentru a vizita si Muzeul Astra, despre care puteti citi in alta postare.
De vazut in orasul Sibiu
Festivaluri si evenimente:
Udatul Ionilor (Talmacel, 7 ianuarie),
Carnavalul Lolelor (Agnita, februarie),
Festivalul de Jazz.
Festivalul International de Teatru (Sibiu, ultimul weekend din mai pana în primul weekend din iunie),
Targul Copiilor Mestesugari (Sibiu, primul weekend dupa 1 iunie),
Festivalul Bujorului de Munte (Gura Raului, ultimul weekend din iunie),
Stagiunea de Orga la Biserica Evanghelica (Sibiu, iunie – septembrie),
Festivalul ARTMANIA, Targul Mestesugarilor (Sibiu, în jur de 15 august),
Festivalul „Cetati Transilvane” (Sibiu, a doua jumatate a lunii august).
Acestora li se adauga festivalurile folclorice
„Cantecele Muntilor” (Sibiu, începutul lunii august),
„Sus pe Muntele din Jina” (Jina, ultimul weekend din iulie),
„Datina strabuna pe Secas” (Apoldul de Jos, februarie),
„Cant si joc pe Hartibaci’;
Targul Olarilor (Sibiu, primul weekend al lunii septembrie),
Festivalul branzei si al tuicii (Rasinari, ultimul weekend din august),
Festivalul Tinerilor Solisti Cari Filtsch (Sibiu, septembrie),
Întrunirea Sasilor (Biertan, septembrie), Festivalul de
Film Documentar Astra Film Fest (Sibiu, bianual in octombrie).
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.