No Comments

Cu mii de ani in urma stramosii nostri aveau la dispozitie resurse locale pentru a-si construi adaposturile.

Printre cele mai intalnite si accesibile materiale se numarau pamantul, paiele, iarba si stuful, care erau usor de prelucrat pentru a forma structuri usoare si un acoperis deasupra capului.

Aflat in Harghita pentru a doua oara, am aflat de acest muzeu care a fost infiintat in anul 2001 la initiativa lui Lajos Szőcs, un locuitor din satul Criseni a carui familie facea si palarii de paie.

A cumparat si renovat o ferma traditionala din din acest sat (pe cheltuiala sa), si acum gazduieste muzeul mai sus mentionat.

Ca o scurta istorie despre utilizarea paielor de-a lungul timpului cateva cuvinte sunt prezentate in legenda imaginilor de mai jos.

In zona nordica a Europei si in Rusia, paiele erau utilizate pentru acoperisul caselor, tehnica intalnita si in Japonia, unde paiele erau folosite pentru realizarea pardoselilor sub forma de tatami: legaturi de paie tesute cu iarba si captusite pe margini cu material textil.
In climatele reci, cum ar fi America de Nord, paiele erau folosite ca material termoizolant in corturile traditionale ale localnicilor, fiind introduse intre stratul textil din interior si invelisul exterior din piele. A doua cea mai intalnita metoda traditionala de utilizare a paielor in constructii este combinatia cu pamantul (cel mai des argila) si alti lianti, in diverse formule, rezultand elemente de constructie precum chirpicul, pereti de iuta placate cu chirpic si alte tehnici similare foarte des utilizat si la noi in tara de strabunii nostri.

In general, paiele sunt considerate un produs rezidual in agricultura si de cele mai multe ori sunt fie lasate pe camp sa se descompuna, fie macinate si amestecate cu pamantul pentru urmatoarea recolta sau sunt arse, fiind de multe ori singura solutie pentru fermieri de a scapa de ele.

Ca orice mestesug traditional, si fabricarea palariilor de paie, a inceput sa scada in ultimii ani.

Aceasta a fost prima motivatie pentru infiintarea acestui muzeu.

Domnul Lajos in plina creatie si demonstratie
Masina de cusut... antica si de demult care inca functioneaza

Cand am ajuns aici, domnul Lajos ne-a intampinat cu bucurie si am fost invitati sa ne arate cum se face o „mostra” (o mica palarie) si totodata sa ne povesteasca cate ceva despre acest mestesug, o scurta istorie a acestor palarii si cum i-a venit ideea.

Printre altele am aflat (lucru pe care-l stiam dar nu atat de amanuntit pe care o sa-l auziti in clipul ce l-am facut) ce reprezinta felul cum este purtata o palarie, de catre cine, cand, unde…

Palaria din Cartea Recordurilor

Adaposteste celebra Palarie de Record Mondial.

Aceasta are aproape trei kilograme si un diametru de aproximativ doi metri, iar la confectionarea ei s-au folosit in jur de 22.500 de fire de paie si 1.5 kilometri de ata, fiind realizata timp de doua luni.

In 2004 a intrat in Cartea Recordurilor, fapt care a facut celebra localitatea harghiteana. 

Muzeu cu diferite obiecte decorative

Asa cum am spus la inceput, casa a fost renovata si este destinata acestui muzeu, in fiecare camera fiind prezentate mai multe „trofee din paie”. 

Astfel in prima camera sunt expuse palarii de paie din toate regiunile tarii, in camera a doua diferite obiecte de uz si decoratii, in alta este prezentata tehnica de fabricare a palariilor de la seceratul paielor pana la palaria gata de purtat, si nu in ultimul rand celebra palarie intrata in cartea recordurilor, palarie ce se vrea fotografiata deasupra crestetului a multor vizitatori ce trec pragul frumosului muzeu.
Modele de palarii de paie din mai multe colturi ale tarii
Diferite forme de impletituri de paie

In curtea Muzeului, mai putem admira o colectie formata din mai mult de 600 de pietre care sunt prelucrate de Creatorul Suprem ce a vrut sa arate ca imaginatia si puterea Lui nu au limite, creand niste forme deosebite, ca de exemplu: rata, porumbel, sapca etc. 

Colectie de pietre sculptate Mama Natura de-a lungul anilor
Tot in curte se gaseste si o palarie de cinci metri care este acoperisul unui chiosc care reprezinta km 0 pana la anumite destinatii de unde au venit cei ce au vizitat Muzeul
Cand am fost in anul 2021, Muzeul implinise 20 de ani

Lasă un răspuns