Manastirea Sihla
- Portret de calatorie -
In vremurile de demult, in tinutul linistii si al codrilor seculari, unii pustnici iubitori de liniste si singuratate au cautat si gasit locuri izolate, greu de patruns, prin hatisuri intunecoase, unde sa-si faca adaposturi-chilii, pentru rugaciune. Un astfel de loc este si Manastirea Sihla…
…din Tinutul Neamtului situat in Muntii Stanisoarei, pe Obcina Sihlei, cunoscut local cu denumirea de Muntii Sihlei.
Inceputurile de sihastrie se pierd in negura timpului pana inainte de anul 1200.
Singura marturie scrisa despre prima biserica din lemn de la Sihla se afla intr-un pomelnic ctitoricesc sapat in piatra.
Ea ne transmite ca a fost ctitorita de familia Cantacuzino in anul 1741, cu hramul „Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”.
De-a lungul anilor schitul a suferit perioade de restaurare si ample lucrari de renovare, iar dupa 1990 asezamantul monahal Sihla schimbandu-si infatisarea si pastrand-o asa pana astazi.
Se spune ca in vremurile de odinioara preotii schitului Sihla nu vedeau oameni la fata decat in zilele de hram ale celor doua bisericute, pe 24 iunie, de Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (biserica schitului), si pe 6 august, de Schimbarea la Fata (biserica dintr-un brad).
In 2011, schitul devine manastire, cu denumirea Manastirea Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul-Sihla.
Credinciosii si pelerinii mai au un prilej de bucurie spirituala pentru hramul lacasului Sfintei Teodora de la Sihla, canonizata de Biserica Ortodoxa in anul 1992 si pomenita in calendar in ziua de 7 august.
Pestera Sfintei Teodora de la Sihla este un alt loc de pelerinaj si rugaciune ce se afla in munti, mai sus ascunsa printre stanci.
Aici si-a petrecut aproximativ 40 de ani din viata in izolare totala si rugaciune, Sfanta Teodora, supranumita de Biserica Ortodoxa „floarea duhovniceasca si de mare pret si mireasa a lui Hristos, pe care a odraslit-o pamantul binecuvantat al Moldovei”.
Pestera este situata intr-un spatiu ingust dintre doua stanci inalte in care a fost creat un altar de rugaciune, luminat mereu de lumanari si candele aprinse de vizitatori.
Drumul pana la pestera este destul de anevoios, in prezent fiind cat de cat amenajat, dar, imaginandu-ne anii in trecut, pe vremea cand Sfanta Teodora a trait aici, va puteti da seama cat de greu si inaccesibil era in acea perioada.
In apropierea pesterii se afla o stanca ce poate fi escaladata pe o scara, unde se spune ca era locul in care Sfanta lua masa.
Bucatele pe care le manca erau frimituri aduse de pasarile cerului de la manastirea Sihastria, iar apa o bea din scobitura unei stanci din apropiere, numita si astazi Fantana Sfintei Teodora.
Egumenul Sihastriei observand ca pasarile duceau frimituri spre Sihla a trimis doi frati sa vada unde anume se duc.
Cei doi au ajuns noaptea aproape de pestera unde se afla Sfanta Teodora si au vazut-o cum se ruga cu mainile inaltate spre cer, fiind invaluita de o lumina ca de foc.
Speriati fiind au strigat. Sfanta le-a cerut o haina pentru a se acoperi pentru ca de-a lungul anilor, hainele ce le-a avut s-au rupt, apoi le-a spus sa coboare la Sihastria, si sa aduca cu ei un duhovnic pentru a o impartasi.
A doua zi, dupa ce a fost impartasita, s-a inchinat, a primit dumnezeiestile taine, si multumindu-i lui Dumnezeu, pentru toate, si-a dat duhul, fiind inmormantata apoi in pestera. In anul 1830, familia domnitorul moldovean Mihai Sturza, a asezat moastele intr-o racla, si le-a incredintat bisericii schitului.
In anul 1856 familia Sturza, a convenit cu staretul Manastirii Pecerska din Kiev sa dea sfintele moaste in schimbul unor vesminte preotesti.
Astfel s-au instrainat moastele Sfintei Teodora din tara ei, pastrandu-se la Pecerska, asezate in racla pe care este scrisa in limba romana „Sfanta Teodora din Carpati” si in slavona „Sveti Teodora Carpatina”.
Tot aici pana a ajunge la pestera unde a trait Sfanta Teodora, se gaseste si Biserica dintr-un brad. A fost construita in anul 1763 de catre Ionita Cantacuzino Pascanul, in amintirea unui prieten de-al sau, Ioan Coroi, care a murit la o vanatoare de cerbi cazand intr-o rapa.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.