Manastirea Agapia
- Portret de calatorie -
Intr-un cadru natural deosebit de pitoresc si inconjurata de culmi montane imbracate cu paduri seculare, pe valea paraului Agapia-Topolita si poalele culmii Magura, se gaseste Manastirea Agapia.
Pentru cei care nu cunosc (printre ei m-am aflat si eu), este singura asezare monahala din tara care poarta numele de „dragoste crestina” (din grecescul „agapis”).
Si-a preluat numele de la Sihastrul Agapie care, conform traditiei ar fi ridicat in secolul al XIV-lea, in aceasta zona a Neamtului o bisericuta din lemn, cu hramul Schimbarea la Fata.
Asa a luat fiinta prima sihastrie din Muntii Neamt, cunoscuta sub numele de „Sihastria lui Agapie”.
Numele acestui calugar a fost preluat apoi si de muntii care inconjoara manastirea, de parau si de asezarea din vale.
Vechiul Pomelnic de la Manastirea Agapia aminteste de Petru Rares si Elena Doamna ca primi ctitori voievodali.
Prin grija carora s-a zidit prima biserica de piatra de aici.
O alta inscriptie aflata in pronaosul bisericii mari de la Agapia din vale mentioneaza pe Petru Schiopul si Ruxandra Doamna ca fiind intaii ctitori domnesti.
Este posibil ca Petru Rares si Elena Doamna sa fi ridicat aici prima biserica de zid, reinnoita apoi de Petru Schiopul in a treia domnie a sa (1582-1591).
Datorita terenului nu tocmai bun pentru constructii, cele de la Agapia din Deal nu prea aveau viata lunga.
Din aceasta cauza in jurul anului 1600 o parte dintre calugari s-au mutat in vale.
Aici au ridicat o mica biserica pe langa care se va dezvolta Manastirea Agapia de astazi.
Manastirea Agapia mai este pomenita uneori sub numele de Agapia Noua, Agapia din Vale sau Agapia Mare.
Fratele domnitorului Vasile Lupu, hatmanul Gavriil Coci impreuna cu sotia sa, cneaghina Liliana Noua au fost cei care au construit-o intre anii 1642-1644.
Sfintirea a avut loc la 12 septembrie 1647 fiind oficiata de mitropolitul Varlaam al Moldovei, la care a participat si domnitorul Vasile Lupu, cu toata boierimea Moldovei.
Manastirea Agapia a fost locuita de calugari pana in anul 1803, cand la initiativa mitropolitului Veniamin Costache, Alexandru Moruzzi hotaraste printr-un hrisov domnesc, ca Manastirea Agapia sa devina obste de maici.
Stareta a fost numita maica Elisabeta Costache, sora Mitropolitului Veniamin Costache, ea conducand manastirea pana in 1834.
Cladirile aflate in curte cu chiliile etajate si clopotnita dateaza din vremea ctitorilor hatmanul Gavriil si cneaghina Liliana. De-a lungul vremii s-a confruntat cu numeroase incendii.
Dupa incendiul din 1821, a fost refacuta in 1823, iar dupa incendiul din 1903, in corpul cladirii pe aripa de nord s-au amenajat la etaj sali mari, spatioase si luminoase pentru atelierele manastirii.
In jurul manastirii exista 140 de case vechi de 100 sau chiar 200 de ani care au fost trecute pe lista monumentelor istorice.
In prezent are un numar de aproximativ 340 de maici, aflandu-se pe locul al doilea intre cele mai mari manastiri de maici din tara, dupa Varatec, aflata in apropiere, care gazduieste un numar de aproape 420 de maici.
Cu prilejul renovarii din anul 1858, interiorul bisericii a fost pictat de foarte tanarul pe atunci (avea doar putini ani – intre 18 si 23), Nicolae Grigorescu.
El a lucrat la pictura intre anii 1858 si 1861 realizand compozitii murale si de icoane pline de lumina, miscare si realism, folosind modele vii, alese cu multa grija.
Pentru a realiza portretele s-a inspirat din marii mesteri ai Renasterii.
Sculptura lui Donatello in picioare din Florenta l-a inspirat pentru Icoana Sfantului Gheorghe, iar pentru a realiza pe prorocul Daniel, si-a facut autoportretul.
Alte lucrari de mare clasa create de Grigorescu sunt: Intrarea in Ierusalim, portretul Sfantului Gheorghe de pe usa altarului si Maica Domnului cu Iisus in brate, tronand in nori, inconjurata de ingeri, Sfintii Teodor si Eustatiu, Sfintii militari – unul roman si celalalt dac.
In cupola boltei naosului este pictat Iisus Pantocrator tronand pe un curcubeu care pune in valoare tricolorul romanesc.
Din cele 29 de lucrari originale ce poarta semnatura lui Grigorescu se detaseaza icoana Maicii Domnului, inspirata de „Madona Sixtina” a lui Rafael, portretul Mitropolitului Sofronie Miclescu si compozitia „Iisus pe Golgota”, daruita staretei Tavefta Ursache in semn de omagiu.
Dupa ce-am petrecut minute bune, admirand manastirea, chiliile, florile care-ti ofera cea mai bogata paleta de culori, picturile din interiorul manastirii si muzeul de arta religioasa, am plecat spre… Manastirea Varatec.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.