Cheile Dobrogei
Portret de calatorie
Singurul loc din Romania unde putem vedea urmele unor atoli de corali sunt Cheile Dobrogei. Totodata sunt si cele mai vechi chei de aici. Pe aceste locuri acum doua miliarde de ani a fost fundul Marii Thetys.
Scurt istoric
Structurile de corali s-au asezat acum 200 milioane ani. Acestia au luat forma de turnuri inalte, cu partea superioara circulara sau cu aspect de palnii, potcoave ori piramide.
Cheile Dobrogei detin cele mai vechi roci din Romania. Calcarele intalnite aici au luat forme surprinzatoare si diverse. Din procesele de carstificare au luat nastere faleze calcaroase, polii, doline, mici vai, lapiezuri, grote si pesteri.
Cheile Dobrogei - Atolii de corali
Asa cum a spus, in urma cu 200 milioane de ani pe aceste locuri se intindea Marea Thetys. Practic in Cheile Dobrogei noi calcam pe fundul fostei mari.
O parte din turnurile de piatra sunt de fapt foste colonii de corali, astazi pietrificati. Atolii de corali se pot vedea mai ales pe peretele drept al Cheilor, pe sensul de mers de la sud la nord, cam pe la jumatatea defileului.
Cu masina le-am parcurs de la Cheia spre Targusor. Pe unii atoli se poate urca prin spatele lor oferind frumoase puncte de belvedere.
Cheile Dobrogei - Pestera craniilor
Este un loc incarcat de istorie si mister. Se afla la intrarea din parte sudica in chei acolo unde apar primele formatiuni calcaroase (pe partea stanga).
Materialele arheologice gasite i-au facut pe arheologi sa traga concluzia ca spatiul din fata pesterii a fost folosit atat pentru locuiri sezoniere cat şi pentru unele ritualuri.
Cheile Dobrogei - Pestera la Izvor
Se afla la extremitatea nordica a Cheilor, vis a vis de Izvor langa șosea. Cele mai interesante descoperiri au fost oasele de urs de pestera, ren, bizon, hiena de pestera, capra alpina, unelte din piatra, ceramica din diverse epoci, mai multe vetre de foc din Epoca Fierului si din Neolotic, arme si podoabe.
Cheile Dobrogei - Pestera Babei
Se deschide intr-o stanca. Si aici s-au descoperit fosile, vetre de foc din neolitic, ceramica si oase de animale si o vatra cu ceramica romana.
De retinut ca toate se pot vizita fara echipamante speciale.
Flora si fauna sunt diversificate
Tufarisuri de tip submediteranean, paduri de tip mediteranean, plante cunoscute ca paducelul, iasomia comuna, bujorul, visin turcesc, stejar pufos sunt doar cateva din cele care fac parte din flora intalnita aici.
Fauna este caracteristica zonei de stepa si silvostepa. Rozatoare ca soarecele dungat de stepa, hamster dobrogean, popandau, guster dobrogean, soparla dobrogeana, gusterul comun…
Mistretul, caprioara, sacalul, dihorul de stepa si patat, vidra, cartita etc., daca aveti norocul sa le intalniti.
Pasari ce pot fi intalnite aici sunt pupaza, prepelita, uliul cu picioare scurte, acvila de camp si cea tipatoare mica, buha, acvila, soimul de iarna, soimul calator, etc.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.