No Comments
- Portret de calatorie -

Situat in centrul RomanieiComplexul National Muzeal ASTRA este cea mai importanta institutie etnomuzeala din Romania

Conceput sub egida Asociatiunii Transilvane pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, infiintata in 1861, Muzeul ASTRA a vernisat prima sa expozitie in 19 august 1905.

S-a nascut din dorinta romanilor ardeleni de a-si defini propria identitate etnoculturala in conglomeratul etnic al Imperiul Austro-Ungar, pe fondul emanciparii culturale a tuturor popoarelor din centrul şi sud-estul Europei.

Infiintat in anul 1963, Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA s-a numit initial Muzeul Tehnicii Populare. Situat in rezervatia naturala Dumbrava Sibiului, pe Calea Rasinari, la 8 kilometri de centrul orasului, pe drumul Sibiu-Rasinari-Paltinis, Muzeul in aer liber este organizat pe o suprafata de 96 de hectare, din care 40 sunt ocupate de expozitia de baza, cea mai mare expozitie etnografica in aer liber din Europa.

In prezent detine peste 400 de monumente de arhitectura si tehnica populara si un urias patrimoniu de obiecte cu caracter etnografic. Organizat in 6 sectoare si 36 de grupe si subgrupe tematice, conceput ca un muzeu viu, acesta gazduieste numeroase manifestari culturale cu caracter traditional: targuri, ateliere mestesugaresti, festivaluri, spectacole si multe altele.

Cele sase sectoare tematice sunt:

Prelucrarea lemnului, pietrei, metalelor, argilei, chihlimbarului si minereurilor

Monumentele care ilustreaza prelucrarea lemnului sunt din acele zone etnografice ale tarii unde prelucrarea lemnului s-a concretizat prin aparitia satelor specializate in acest mestesug: dogarit, ratarit, spatarit, jogarit, confectionat instrumente muzicale si o serie de monumente de tehnica populara de prelucrare a lemnului: joagare actionate de forta hidraulica, un complex de industrii taranesti, un joagar actionat de puterea animala.

Prelucrarea lutului in scopul confectionarii instrumentarului de uz gospodaresc si a unor obiecte prezentand valori decorativ-artistice a constituit, pe teritoriul Romaniei, cea mai importanta industrie casnică prin intensitatea practicarii sale, prin caracterul de generalitate al utilizarii produselor, prin specializarea acestei activitati in cadrul a numeroase centre si valorificarea curenta a produselor in intreaga tara, in targuri sau prin comertul ambulant.

Grupa de prelucrare a minentului si a pietrei cuprinde cate o gospodarie reprezentativa pentru fiecare tip de minereu: chihlimbarul, marmura, piatra, aurul, calcarul.

La acestea se adauga o fantana cu hecna ce foloseste doua galeti si un sistem de scripeti asemenea celui folosit acum mai bine de un secol pentru extragerea pacurii.

Procese si procedee pentru prelucrarea pieilor si fibrelor animale si vegetale pentru imbracaminte si obiecte de uz utilitar

Monumentele din aceasta grupa sunt reprezentative pentru prelucrarea fibrelor animale si vegetale din care se obtineau  produse de uz casnic-gospodaresc.

Astfel au fost transferate si reconstruite in muzeul sibian mai multe gospodarii in care se realizau curele, hamuri, cojoace, funii, tesaturi din lana, par de capra, canepa, in, borangic.

Procese si procedee pentru obtinerea si prelucrarea produselor animale si vegetale, in scop alimentar

 

Sectorul alimentatiei populare cuprinde monumentele cele mai reprezentative pentru ilustrarea principalelor procese ale muncii, procedeelor tehnice şi instrumentarului specific pentru obtinerea din natura a celor mai diferite resurse agro-alimentare: vanatoare, pescuit, albinarit (extragerea cerii din faguri-bostinaritul – si prepararea lumanarilor din ceara), cresterea animalelor, pomicultura, viticultura si agricultura. 

Ordinea expunerii este cea conventionala in disciplina etnografica si ea corespunde evolutiei istorice a proceselor muncii, in functie de progresul tehnicii, al procedurilor si instrumentarului.

Pavilionul de prezentare a teascuri lor pentru presarea strugurilor, semintelor si a fructelor prezinta o colectie unica in Romania.

Utilizate pentru stoarcerea strugurilor sau a poamelor, pentru presarea bostinei faguri lor din ceara ai stupilor sau a fainii semintelor oleaginoase, teascurile sunt instalatii stravechi folosite in civilizatia populara din Romania.

Ele functioneaza pe principiul efectelor gravitatiei, la care se adauga un surplus de energie umana.

Grupa tematica morarit, tehnici si instalatii pentru macinat cereale

 

Generozitatea planuluI tematic si numarul mare de mori al expozitiei in aer liber (5 mon cu ciutură, 5 mori de vant, 4 mori cu roata hidraulica vertical, 2 mori plutitoare, o moara cu cai, o moara cu alvan, o moara manuala si alte rasnite rotative manuale) recomanda instituţia sibiana ca fiind muzeul cu cea mai completa si complexa colectie de mori din Europa.

Colectia mulinologica a Muzeului ASTRA reprezinta o adevarata sinteza a sistemelor tehnice preindustriale de macinat cereale. Morile sunt amplasate tematic si tipologic in incinta muzeului, avandu-se in vedere o repartitie atat din punct de vedere constructiv, al energiei utilizate pentru macinatul cerealelor, cat si respectandu-se principIile geografice si etnogeografice de provenienta ale fiecarui exponat.

Mijloacele de transport reprezinta o importanta 

vitala pentru civilizatia populara

Mijloacele de transport populare sunt terestre, glisante si plutitoare.

Pavilionul mijloacelor de transport populare prezinta, in ordine evolutiva, principalele tipuri de mijloace de transport rulante de pe teritoriul Romaniei pe care le diferentiaza in functie de formele de relief si functionalitate.

Monoxila este cel mai arhaic mijloc de transport pe apa si care se asambla formand podurile plutitoare numite broduri. Este consemnata inca din antichitate cand a fost folosita de catre Alexandru Macedon in trecerea Dunarii.

Etimologic denumirea vine de la grecescul monoxilos -dintr-un lemn- deoarece era de obicei confectionata dintr-un singur trunchi de copac scobit la mijloc cu mijloace rudimentare si folosind arderea.

Edificii de utilitate publica-sociala

 

Prin acumularile patrimoniale si expozitionale anterioare anului 1990, muzeul primise in ansamblul sau, conturul si aspectul unui sat-sinteza al tuturor satelor din Romania, un “sat” al tuturor timpurilor, din care nu putea lipsi ceva esenţial: martorii obiectuali ai unei vieti sociale comunitare, constand din monumente ce institutionalizeaza functiile publice ale comunitatii satesti.

Carciuma taraneasca din Batrani, judetul Prahova. Provenit din satul Batrani, monumentul transferat in muzeu in anul 1988, a fost construit in jurul anului 1850, de catre o familie de negustori, care l-au exploatat pana in 1952, ca pravalie, carciuma si locuinta.

Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului prezinta sinteza civilizatiei populare traditionale de pe teritoriul Romaniei, fiind una din cele mai importante institutii de acest profil din Europa, atat prin patrimoniul cultural reprezentat aici, cat si prin programele culturale si educationale pe care le dezvolta.

Targul de tara

 

Este un spatiu interactiv din Muzeul in aer liber, deschis publicului in perioada aprilie – septembrie, in fiecare sambata si duminica, intre orele 10-18 si are ca obiectiv promovarea culturii gastronomice traditionale, cu accent pe valorificarea resurselor locale si pe dezvoltarea unei relatii economice solidare intre mediul rural si cel urban.

In cadrul targului sunt prezenti producatori autorizati din judetul Sibiu care comercializeaza produse lactate si branzeturi, carne si mezeluri traditionale, paine si patiserie, legume si fructe de sezon, preparate apicole, dulceturi, siropuri si conserve de legume, tuica s.a.

Spatiul destinat vanzarii produselor alimentare este completat cu o bucatarie de vara dotata special in vederea demonstratiilor practice de arta culinara dupa retete specifice diferitelor zone etnografice ale tarii. 

La fiecare editie a targului o familie este invitata sa gateasca si sa demonstreze calitatea mancarurilor traditionale. Periodic se organizeaza editii tematice ale Targului, prin evidentierea unei localitati, a unei zone etnografice, a unei etnii, a unor ocupatii si preparate traditionale.

Prin evenimentele organizate la TarguI de tara atragem atentia asupra importantei pastrarii alimentatiei traditionale, utilizarii eficiente a produselor naturale locale si stimularii micilor producatori in vederea introducerii in circuitul economic a preparatelor de calitate.

Promovarea acestora are rolul de a educa gustul si obiceiurile culinare indreptate, in prezent, spre alimentatia industriala, care nu valorifica potentialul agricol si alimentar autohton.

Prin crearea unei piete care promoveaza produsele locale se urmareste constientizarea importantei pastrarii bucatariei traditionale ca valoare reprezentativa pentru civilizatia populara, marca a identitatii noastre culturale.

Bucatarie in hanuri si la carciuma traditionala

 

Dupa cutreieratul in lung si in lat al Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, obositi, dar incantati de bogatia patrimoniului muzeal admirat pe parcursul a mai multor ore, simtiti nevoia sa va recuperati energiile.

La Carciuma din Batrani sau la Hanurile din Tulghes si Vestem, amplasate intre portile de acces II si III dinspre str. Padurea Dumbrava, se pot degusta, delicatesele bucatariei traditionale, servind cele mai diverse preparate, renumite pentru arta culinara romaneasca. 

Carciuma taraneasca din satul Batrani, judetul Prahova, construita la mijlocul secolului al XIX-lea, isi continua destinul, fiind locul de popas al multor vizitatori. Aici, aveti posibilitatea sa retraiti ospetele de altadata, cu mesele pline ochi de bucate traditionale romanesti, udate din belsug de tuica si vin.

Miresmele imbietoare ale bucatariei sau ale cuptorului cu placinte, savoarea unui paharel de tuica sau a unei cani de vin adus din celebrele podgorii romanesti, contribuie la transpunerea invitatilor nostri intr-o lume mirifica, cea a satului romanesc de odinioară. 

Hanul din Tulghes, judetul Harghita isi retraieste functia sa originara, servind la primirea si ospatarea publicului vizitator cu bucate alese, intr-o ambianta rustica. 

Hanul din Vestem, judetul Sibiu, a fost o casă “la rascruce de vanturi”, langa vechiul “drum al tarii”, locul de unde puteai calatori spre Talmaciu si Turnu Rosu, spre Fagaras si Brasov, spre AgnitaCisnadie si Sadu, venind dinspre Sibiu.

Atmosfera traditonala o veti regasi si trai euforic in  restaurantul hanului, unde puteti servi felurite specialitati din renumita bucatarie romaneasca si cea internationala.

Categories: Sibiu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?