Manastirea Putna
- Portret de calatorie -
Manastirea Putna a fost construita de Stefan cel Mare intre anii 1466-1469 la indemnul lui Daniil Sihastru.
A fost sfintita in septembrie 1470.
In 1881 sunt ridicate zidurile de imprejmuire turnurile de aparare, dintre care s-a pastrat pana astazi numai turnul tezaurului.
Distrusa in buna parte de un incendiu in 1484 este refacuta tot de Stefan cel Mare.
In vremea lui Vasile Lupu, in 1653 si 1654, biserica manastirii este jefuita si partial distrusa.
Va fi construita sub Voievozii Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija, intre 1661 si 1662.
Distrusa de alte incendieri si de cutremur in mai multe randuri, manastirea este refacuta si reconsolidata intre 1757 si 1761 de catre Mitropolitul I Iacob Putneanul.
Alte actiuni semnificative de restaurare si dezvoltare s-au succedat in jumatatea a doua a sec. al XIX-lea – inceputul sec. XX.
La inceputul sec. XXI se iniliaza un program de restaurare in interiorul bisericii iconostas, pictura si de reorganizare a complexului manastiresc si a muzeului manastirii.
Ridicata ca una din marile necropole voievodale ale Moldovei, biserica manastirii adaposteste mormintele lui Stefan cel Mare, Maria Voichita, Maria de Mangop, Bogdan cel Orb, Stefanita-Voda s.a.
In muzeul manastirii se pastreaza manuscrise, caligrafiate si miniate aici, icoane, opere de argintarie, o colectie valoroasa de broderii executate in vremea lui Stefan cel Mare, precum si broderii liturgice ulterioare epocii stefaniene; multe dintre acestea au fost la origine vesminte domnesti, confeclionate din tesaturi somptuoase, fie orientale, fie venetiene, florentine sau genoveze, transformate ulterior in valuri de tampla, acoperaminte de pristol, de tetrapod si de morminte etc.
Sunt opere de arta de valoare exceptionala.
Acoperamantul de mormant al Mariei de Mangop, dvera, reprezentand Rastignirea, sau cele reprezentand pe Stefan cel Mare si pe Maria Voichita, Tetraevangheliarul din 1473, cu miniatura reprezentandu-l pe Stefan cel Mare ingenuncheat la picioarele Maicii Domnului.
Toate acestea dau prestigiu asezamantului putnean, impunandu-l ca pe unul dintre cele mai stralucite centre ale culturii si artei medievale din sud-estul Europei.
O valoare speciala din perspectiva luptei pentru afirmarea identitatii si unitatii romanilor din cele trei provincii istorice, o are urna de argint masiv depusa la mormantul voievodului, in timpul serbarilor de la Putna organizate, in anul 1871, de catre studentii romani de la Viena, intre care un rol important l-a avut Mihai Eminescu.
Alaturi de Urna din 1871 in muzeul manastirii se afla Urna din argint depusa la mormantul lui Stefan cel Mare, in 1996, de studentii din toate centrele universitare din tara, precum si de la Cernauti, Chisinau si Balti.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.