Wallgau
- Portret de calatorie -
Dupa ce am parasit München, capitala Bavariei, cu gandul si speranta ca vom reveni pentru a putea sa vizitam si alte lucruri pe care nu am reusit sa le vedem am pornit catre Wallgau.
In drum spre Wallgau
Aceasta mica localitate se afla in districtul Garmisch–Partenkirchen din Alpii Bavarezi, mai precis la „poalele” Parcului Natural Karwendel. De la München pana la Wallgau sunt aproximativ 100 km. Autostrada si peisajele parca desprinse din poveste. Dupa ce am parasit autostrada, in drum spre Wallgau am trecut pe langa doua lacuri: Kochelsee si Walchensee.
Chiar daca drumul a fost cu serpentine, ne-am mai oprit pentru a admira cele doua lacuri si muntii care le inconjoara.
Muntii parca se priveau in ele ca intr-o oglinda admirandu-si singuri semetia. Am incercat sa ne grabim deoarece se facuse destul de tarziu.
Soarele dadea semne de oboseala si vroia sa se duca la culcare, parca vrand sa lase loc reginei noptii.
Luna incepuse sa zambeasca dupa semetele varfuri care strajuiesc granita Germaniei cu Austria.
Pensiunea Jennewein - Wallgau
Gazda nu statea acolo, dar dupa ce am sunat-o a venit imediat. Am stat la etaj intr-o garsoniera, cu bucatarie, baie si balcon.
Am dus repede bagajele sus, si ne-am grabit sa plecam sa mancam ceva.
Stiam ca magazinele, restaurantele si in general cam totul, se inchid destul de devreme, mai ales ca era duminica.
Am luat-o catre un restaurant traditional nemtesc „Haus des Gastes”, unde ne-a indrumat gazda.
Am fost pe jos nefiind departe de pensiunea noastra.
Astfel am pututa admira micul orasel de la poalele Muntilor Karwendel.
La pas prin imprejurimile Wallgau
A doua zi nu am plecat din localitate ci ne-am plimbat prin imprejurimi. Casele au aceeasi arhitectura si acelasi stil. Se intrec unele cu altele prin picturile care se afla pe ele, in dreptul geamurilor, usilor si pe pereti.
Picturile reprezinta scene religioase, peisaje, momente din viata de zi cu zi a taranului, in gospodarie, la munca campului, grija fata de familie, animale… Toate sunt impodobite cu flori care mai de care mai viu colorate.
Un spectacol de culori la tot pasul. Tot felul de aranjamente florale, incepand de pe strazi, garduri, case, balcoane, poduri (am uitat sa va spun, pe aici trece raul Isar), gradini, cum este tunsa iarba, gardul viu, copacii…
Aici am aflat de Magdalena Neuner o atleta germana, campioana la biatlon, nascuta in anul 1987, la Garmisch–Partenkirchen, si crescuta in Wallgau.
A devenit una dintre cele mai populare atlete din Germania. Ca semn de recunostinta au amenajat un traseu pe munte care-i poarta numele. Nu este dificil iar de-a lungul sau se poate admira la un moment dat panorama localitatii si a muntilor.
Zugspitze
Cele cateva zile petrecute in Wallgau le-am impartit in asa fel, incat sa putem vizita prin imprejurimi si alte obiective.
Intr-o zi am fost pe Zugspitze (2962 m), varful cel mai inalt din Germania, dat fiind faptul ca vremea ne permitea. E pacat sa ajungi acolo jus si sa nu ai vizibilitatea maxima pentru frumoasa panorama.
Din Wallgau pana la Grainau – lacul Eibsee sunt aproximativ 30 km. Am trecut prin faimoasa statiune Garmisch–Partenkirchen, unde s-au tinut JO 1936 renumita in acelasi timp pentru sporturile de iarna practicate, si organizarea Turneului celor patru trambuline.
Am mers pana la Lacul Eibsee unde se gaseste si o parcare foarte mare. Cand am ajuns noi era aproape goala. Nu pot spune acelasi lucru dupa ce am coborat… cand era super aglomerata.
Se poate urca cu telecabina si din Austria, si din Germania. Din Austria este mai ieftin fata de Germania!!! Asa ca daca vreti, pentru cativa km in plus treceti granita in Austria (Obermoos). Dupa ce m-am delectat la 2970 m (am trecut in Austria si inapoi in Germania pe platou), am facut fotografii la greu, am filmat, am mancat ceva…
Ca o mica paranteza, la cativa km de Wallgau se afla localitatea Krün. Este cunoscuta (sau poate nu), pentru faptul ca aici s-a desfasurat summitul liderilor G7, in 2015.
Poate nu inseamna ceva pentru multi, dar, fostul presedinte al SUA, Obama, a fost invitat de cancelarul Germaniei, Merkel, aici si in Mittenwald, unde s-a bucurat de renumitii carnati si berea germana… un fel de politica si delicatesuri.
Mittenwald
Alta comuna-targ situata in Bavaria superioara, tot pe cursul raului Isar la granita cu Austria. Se afla pe una dintre cele mai vechi rute comerciale. Aici exista o veche traditie a producerii intrumentelor cu coarde, si in special al viorilor.
Atelierele mestesugaresti cu obiecte sculptate in lemn sunt la tot pasul. Aceasta indeletnicire transmitandu-se de generatii.
Casele sunt pictate la fel de frumos si aici ca in Wallgau, viu colorate si impodobite cu flori.
De aici se poate urca cu telescaunul – Kranzberg – de sus putand admira panorama muntilor Karwendel, Wetterstein si Ester.
Dupa ce urcati cu telescaunul puteti parcurge un traseu de circa 1,6 km pe care il strabateti desculti. Punctul de plecare fiind la Berggasthof St. Anton la cativa metri de telescaun.
Acesta se desfasoara serpuind de-a lungul a 24 de puncte, prin dreptul carora trebuie sa treci.
Pe parcursul dintre aceste puncte pasasti pe conuri de brad, pietris, iarba, noroi, pietre, buturugi de lemn…
La final dupa ce ai trait aceste senzatii „tari” pe talpi, te asteapta un bazin cu apa provenita de la un izvor de munte, unde-ti faci „racirea” la picioare.
Cand am urcat noi tocmai ajunsese un grup de copii, probabil tabara sau excursie scolara, nu conteaza.
Au fost foarte simpatici si constiinciosi, nu au trisat niciun „obstacol” (ca mine).
Cand i-am vazut ca intra in noroi, m-am ingrozit, ei nu, se indemnau si se incurajau unii pe altii…
Castelul Neuschwanstein
Se afla in Füssen deasupra satului Hohenschwangau unde este amplasat Schloss Hohenschwangau.
Acesta a fost construit de catre regele Ludovic al-II-lea al Bavariei, ca refugiu al sau, si in memoria lui Richard Wagner. Acest palat a aparut in mai multe filme, fiind sursa de inspiratie pentru castelul din „Frumoasa din padurea adormita” din Disneyland.
Am stat la o coada imensa, interminabila, pe nu stiu cate randuri serpuita.
Am ajuns la casa de bilete unde am gasit bilete sa intram cam peste 2-2.30 ore. Asta e. Am luat biletele si am asteptat.
Primul vizitat a fost Schloss Hohenschwangau unde nu a durat prea mult pana ne-a venit randul sa intram.
Cert este ca asa cum am intrat asa am si iesit. Adica repede. Am avut un ghid care ne-a explicat pe repede inainte, pe o usa ieseam noi, pe alta intra celalalt grup. Inauntru o lumina obscura, nici vorba de fotografii (oricum era interzis), mai mult lumina patrundea pe geamuri…
Acelasi mod de vizitare si la Schloss Neuschwanstein.
Pana acolo se urca cu un autobuz pana intr-un anumit punct de unde o iei pe jos… adevarat, nu mult.
Am stat si aici la fel sa ne vina randul (grupului), intra un anumit numar de persoane, la intrare fiind afisat electronic numarul grupului care este inscris pe bilet.
Nicio diferenta fata de Hohenschwangau, intrat, vazut, iesit, ca un fulger globular, ne-am trezit afara… Mi-a lasat un gust amar… cel putin mie.
De retinut ca primul se viziteaza Hohenschwangau, apoi Neuschwanstein!!! Cand am iesit, la intrare, o familie cu doi copii (cred ca indieni, pakistanezi), se „certau” cu cel de acolo. Ce facusera „desteptii”? Au incurcat castelele… Adica ordinea de vizitare. Bineinteles ca au pierdut banii… Nu au vrut sub nicio forma sa-i lase sa viziteze in alta ordine!
Oberammergau
Mai este numit – satul lui Hansel si Gretel. Se afla la o aruncatura de bat fata de Wallgau, si este renumit pentru casele pictate, balcoane impodobite cu flori multicolore, magazine unde sunt prezentate obiecte de Craciun, si sculptate in lemn (adevarati artisti!!!).
Am intrat intr-un magazin unde se vindeau obiecte dar mai si lucrau. Am urmarit un mester cum sculpta un inger, mic, mic, mic. Chiar daca am stat in spatele lui nu a schitat nici cel mai mic gest. Si-a vazut de treaba lui atent la ce facea poate de zeci de ani. L-am privit pret de cateva minute, aproape tinandu-mi respiratia, sa nu-l deranjez.
Cam atat despre Wallgau sau mai precis pe unde am umblat cat am stat la Wallgau. Am mai fost intr-o zi la Innsbruck dar am mai vorbit despre capitala Tirolului.
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.