{"id":517,"date":"2020-11-10T14:33:21","date_gmt":"2020-11-10T12:33:21","guid":{"rendered":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/?page_id=517"},"modified":"2026-06-05T13:22:09","modified_gmt":"2026-06-05T10:22:09","slug":"romania","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/prin-romania\/romania\/","title":{"rendered":""},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t

Despre Romania<\/h2>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Caracteristicile Romaniei sunt unice in Europa.<\/strong><\/span><\/p>

Tara noastra se bucura de imbratisarea Carpatilor,<\/strong> cu zone complet salbatice, si de frumusetea mereu proaspata a Deltei Dunarii.<\/strong> <\/span><\/p>

Cararile Muntilor Carpati<\/strong> sunt mirifice. Nu lipsesc nici campiile intinse presarate cu mici comori naturale si culturale. <\/span><\/p>

\u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Manastirile Moldovei<\/strong> si Bucovinei<\/strong> iti linistesc ochii si sufletul. <\/span><\/p>

Maramuresul te copleseste cu spendoarea locului, a traditiilor si a oamenilor. Pesterile si cheile din Banat<\/strong> sau Oltenia<\/strong> te inunda cu adrenalina. <\/span><\/p>

Cetatile si bisericile fortificate din Transilvania<\/strong> te poarta catre Evul Mediu. <\/span><\/p>

Parcurile naturale te vor indemna la aventura si miscare cu atat mai mult cu cat Romania<\/strong> se afla printre fruntasii acestui tip de activitate in Europa.<\/strong> <\/span><\/p>

Oamenii imbogatesc acest tezaur natural prin traditiile pastrate inca neschimbate si prin personalitatea calda si inimoasa. Obiectivele culturale, multe integrate in Patrimoniul Mondial UNESCO,<\/strong> sunt marturie a unei istorii unice. <\/span><\/p>

Povestile si legendele acestor locuri te vor fascina cu siguranta, iar spiritualitatea profunda a romanilor te va impresiona. <\/span><\/p>

Opreste-te si acorda atentie traditiilor si targurilor populare, resurselor balneare, mostenirii culturale din marile orase, dar si din zonele istorice. <\/span><\/p>

Vei descoperi cu satisfactie o destinatie originala si autentica atat de aproape de tine!<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
MUNTENIA<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Muntenia<\/strong><\/span><\/p>

Tinutul dintre Muntii Carpati,<\/strong> apele Dunarii<\/strong> si Oltului<\/strong> este la fel de variat pe cat de diverse sunt si numele sub care este cunoscut: Valahia, Tara Romaneasca, Muntenia.<\/strong> <\/span><\/p>

Aceasta regiune este descoperita putin cate putin, din granarul tarii, Baragan, si pana la piscurile muntoase care strajuiesc cele mai frecventate statiuni din tara. Muntenia<\/strong> este la fel de variata precum ii sunt diferite numele. <\/span><\/p>

Dincolo de sesurile intinse ale Munteniei se ridica Muntii Carpati,<\/strong> cu splendida poarta de intrare in Transilvania, Valea Prahovei<\/strong> si salba sa de statiuni. Desi mai putin faimoasa si cunoscuta decat Valea Prahovei,<\/strong> o optiune excelenta pentru vizitatori este Valea Teleajenului.<\/strong> <\/span><\/p>

In aceasta zona se afla Valenii de Munte, Slanic Prahova<\/strong> si Cheia.<\/strong> Ultimele doua fiind statiuni renumite pentru efectele benefice asupra sanatatii. Pasionatilor de fenomene naturale le recomandam Vulcanii Noroiosi<\/strong> de la Berca<\/strong> sau Pesterile lalomitei<\/strong> si Dambovicioarei.<\/strong><\/span><\/p>

\"\"<\/a>
Vulcanii Noroiosi<\/p>

\"\"<\/a> Pestera Ialomitei<\/p>

Muntenia<\/strong> sau Valahia nu duce lipsa lacaselor de cult vechi de sute de ani. <\/span><\/p>

Snagov, Caldarusani, Pasarea, Cernica<\/strong> sunt manastiri care merita toata atentia. Pe langa momentele de cultura, liniste si reculegere ale unui alt lacas de cult cu peste 400 de ani vechime, Manastirea Comana,<\/strong><\/span><\/p>\"\"<\/a> Manastirea Cernica<\/figcaption><\/figure>

\"\"<\/a>
Manastirea Comana<\/figcaption><\/figure>

Aici exista Parcul Natural si delta cu acelasi nume.<\/span><\/p>

Aceasta reproduce, la scara mica, biodiversitatea din Delta Dunarii.<\/strong> Balta Comana<\/strong> este a treia zona umeda a Romaniei, formata din apele impreunate ale raurilor Neajlov<\/strong> si Arges.<\/strong><\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
OLTENIA<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Oltenia<\/strong><\/span><\/p>

Oltenia<\/strong> este vestita pentru frumusetile naturale si traditiile sale, dar si pentru locuitorii ambitiosi, isteti si cu simtul umorului. Un adevarat tinut misterios care nu se lasa prins si inteles dintr-o singura privire. <\/span><\/p>

In aceasta regiune ai mereu cate ceva de descoperit. Cand spui Oltenia,<\/strong> spui un tinut care-si trage obarsia numelui de la batranul rau Alutus, azi Olt.<\/strong> Pe Valea Oltului<\/strong> ti se arata vestigiile geto-dacilor, locuitorii antici ai acestor pamanturi, sau lantul de fortificatii romane, semn al istoriei de milenii a acestor meleaguri.<\/span><\/p>

\"\"
Defileul Oltului<\/figcaption><\/figure>
\"\"<\/a>
Manastirea Cozia<\/figcaption><\/figure>

Aceeasi zona iti dezvaluie manastirile si schiturile cu un profund si linistit aer medieval: Cozia<\/strong> (sec. XIV), Tismana<\/strong> (sec. XIV), Horezu<\/strong> (sec. XVII), Polovragi<\/strong> (sec. XVII). <\/span><\/p>

Aceste lacasuri sfinte au servit atat ca loc de rugaciune, cat si ca scoli si centre de cultura, dar si ca adapost in fata navalitorilor si loc de decizie politica. <\/span><\/p>

Intre timp, peisajul uluitor si stilul arhitectonic al manastirilor au transformat aceste lacasuri de rugaciune in loc de pelerinaj atat pentru cei credinciosi, cat si pentru cei dornici sa se impartaseasca cu frumusetea naturii. <\/span><\/p>

Dar Oltenia<\/strong> se lauda mai ales cu oamenii sai. Si chiar are cu cine sa se laude! Cand spui Oltenia<\/strong> spui Mihai Viteazul,<\/strong> primul domnitor care uneste cele trei tari romanesti (1600). Voievodul a fost ban de Craiova,<\/strong> cel mai important dregator al Tarii Romanesti,<\/strong> comandant al intregii ostiri din Oltenia,<\/strong> de aici a pornit si ascensiunea sa. <\/span><\/p>

Spui Constantin Brancoveanu,<\/strong> spui domnitor iluminat care da numele sau unei epoci si unui stil arhitectonic (sec. XVIII) si care pentru credinta sa a sfarsit decapitat de turci, impreuna cu cei patru fii ai sai. <\/span><\/p>

Spui Petrache Poenaru,<\/strong> spui inventatorul stiloului, Nicolae Titulescu<\/strong> \u2013 presedintele adunarii generale a Ligii Natiunilor sau spui Constantin Brancusi,<\/strong> spui unul dintre cei mai mari sculptori moderni ai lumii. <\/span><\/p>

Reputatul artist roman si-a tras filonul artistic din nordul Olteniei, o bogata zona etno-folclorica. Aici vei vedea culele, locuinte fortificate ale boierilor olteni care se aparau de incursiunile de jaf ale turcilor care navaleau peste Dunare.<\/strong> <\/span><\/p>

In nordul Olteniei, economia satelor se bazeaza inca pe mestesugurile traditionale. La Horezu,<\/strong> peste 100 de mesteri populari lucreaza o ceramica faimoasa prin modelare, stilizare, distributie a culorilor si simboluri.<\/span><\/p>

\"\"
„Cocosul de Hurez” – Ceramica de Horezu este forma de arta populara intalnita pe meleagurile romanesti care continua sa fie un adevarat creuzet al creatiei ceramice, pastrand elementele definitorii pentru vasele lucrate aici si prin infinita gama a compozitiilor cromatice si decorative, conferind personalitate si expresivitate nebanuita fiecarei piese in parte<\/figcaption><\/figure>

Aici si doar aici s-a nascut si a ajuns cunoscut peste tot modelul „cocosului de Hurez”. Asa cum aici si doar aici, in Oltenia,<\/strong> la Ponoare,<\/strong> gasesti Podul<\/strong> lui Dumnezeu.<\/strong> De fapt, o uriasa bolta carstica ramasa in picioare dupa prabusirea unei pesteri. <\/span><\/p>

De altfel, relieful carstic este una dintre bogatiile Olteniei, manifestandu-se prin aproximativ 2.000 de forme identificate.<\/span><\/p>

Buila<\/strong>–Vanturarita<\/strong><\/span><\/p>

Pe o suprafata relativ restransa de peste 4.000 ha se intinde unul dintre cele mai salbatice parcuri nationale din Romania,<\/strong> cu ecosisteme montane aproape nealterate. <\/span><\/p>

Parcul este dominat de o creasta calcaroasa formata din cele doua culmi care ii dau numele, Buila<\/strong> (1885) si Vanturarita Mare.<\/strong> <\/span><\/p>

Izbucurile, cheile cu pereti inalti de 300 m si apropiati la doi metri, cele peste 100 de pesteri sau Muzeul Trovantilor,<\/strong> la poale, aflat in apropiere, cu ciudate formatiuni sedimentare concretionare, alcatuiesc un relief fermecator, adecvat inclusiv pentru alpinism si escalada.<\/span><\/p>

\"\"
Sunt stranii si bizare, au marimi diferite, de la cativa centimetri pana la cativa metri. Au „aparut” dintr-un deal nisipos, de unde s-au desprins si au cazut. Sunt pietrele din comuna valceana Costesti, denumite stiintific trovanti.<\/figcaption><\/figure>

O atractie in plus sunt cele doua biserici construite in Pestera Liliecilor,<\/strong> manastirile si schiturile din zona.<\/span><\/p>

PARCUL NATIONAL BUILA-VANTURARITA<\/strong><\/span><\/p>

Calim<\/strong>a<\/strong>nesti<\/strong>–Caciulata<\/strong><\/span><\/p>

Perla statiunilor de pe Valea Oltului<\/strong> s-a dezvoltat in jurul celui mai vechi si important monument medieval din Oltenia, Manastirea Cozia.<\/strong> <\/span><\/p>

Cu apele minerale de la Calimanesti Caciulata<\/strong> s-au tratat multe capete incoronate de la ctitorul Coziei, domnitorul Mircea<\/strong> cel Batran,<\/strong> la beneficiari ilustri ca imparatul Austro-Ungariei, Franz Joseph,<\/strong> sau Napoleon<\/strong> al III-lea,<\/strong> caruia apa ii era adusa cu postalionul, la Paris.<\/strong> <\/span><\/p>

Alte statiuni vestite ale Olteniei: OIanesti, Govora, Voineasa.<\/strong><\/span><\/p>

Ansamblul <\/strong>Brancusi<\/strong><\/span><\/p>

Atractia principala din orasul Targu Jiu<\/strong> este Complexul Cultural National Constantin Brancusi.<\/strong> <\/span><\/p>

Lucrarile impozante ale sculptorului roman de talie mondiala, elev al sculptorului francez Auguste Rodin,<\/strong> sunt singurele din creatia artistului situate in aer liber. <\/span><\/p>

Piesele se intind pe o axa ce strabate orasul de-a lungul a peste 1,7 km. <\/span><\/p>

De notorietate sunt: Masa Tacerii<\/strong> (in Gradina Publica), numita si „Masa Dacica”,<\/strong> realizata din piatra; Poarta Sarutului<\/strong> (in Gradina Publica), asemanatoare unui arc de triumf; Coloana Infinitului<\/strong> (str. Eroilor), un monument masiv din 16 module de fonta alamita, ce amintesc de stalpii de lemn ai pridvoarelor de case taranesti gorjene.<\/span><\/p>

\"\"
Poarta sarutului<\/figcaption><\/figure>

Brancusi<\/strong> a dedicat aceste opere eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial.<\/strong><\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
BANAT<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Banat<\/span><\/strong><\/p>

Cea mai vestica regiune a Romaniei se mandreste cu superlativele sale, respira un aer occidental si pastreaza traditii variate, pe masura caracterului sau multietnic si multiconfesional. <\/span><\/p>

Istoria acestei regiuni a facut ca pe un teritoriu nu foarte intins, dar binecuvantat cu o natura blanda si cu un relief ce face sa rodeasca prosperitatea, sa se aseze nenumarate neamuri si semintii. <\/span><\/p>

Poate ca aceasta natura roditoare este si secretul <\/span>din spatele convietuirii pasnice de sute de ani a tuturor acestor neamuri. Stima de sine si unitatea sunt caracteristici de baza ale\u00a0 banatenilor, locuitori harnici, care se lauda ca ar fi primii in toate. <\/span><\/p>

Acest stereotip al patriotismului local are acoperire atat in istoria, cat si in prezentul banatenilor. <\/span><\/p>

Revolutia din 1989 a pornit din Timisoara,<\/strong> orasul-fanion al regiunii, devenit primul oras-martir, declarat liber de comunism. <\/span><\/p>

Dar Timisoara<\/strong> este si primul oras din Europa<\/strong> cu strazile iluminate electric (1884), a beneficiat de unul dintre cele mai vechi sisteme publice de aprovizionare cu apa potabila de pe teritoriul Romaniei (1732) si primul tramvai electric din Romania<\/strong> (1899). <\/span><\/p>

Si superlativele banatene pot continua cu natura: Defileul Dunarii<\/strong> este cea mai mare vale transversala din Carpati,<\/strong> iar Pestera Buhui<\/strong> este strabatuta de un lung rau subteran (3.220 m).<\/span><\/p>

\"\"
Cazanele Dunarii<\/figcaption><\/figure>

Dincolo de superlative, Banatul<\/strong> te imbie sa explorezi parcuri si rezervatii naturale cum ar fi Portile<\/strong> de Fier, Cheile Nerei-Beusnita, Domogled-Valea Cernei<\/strong> ori Semenic-Cheile Carasului<\/strong> sau sa intri in Pestera Albastra<\/strong> de la Pietroasa.<\/strong> <\/span><\/p>

\"\"
Portile de Fier<\/figcaption><\/figure>

Nu in ultimul rand, pe superba vale a Cernei, Banatul<\/strong> te indeamna sa te odihnesti sau sa te tratezi in milenara si renumita statiune Baile Herculane.<\/strong> <\/span><\/p>

Si daca esti genul activ, o plimbare cu bicicleta prin Muntii Semenicului<\/strong> iti va taia respiratia, si nu de efort, ci datorita frumusetii calme si blande a muntelui, datorita sutelor de culori pe care privirea le intalneste si pentru ca cerul parca este mai albastru. <\/span><\/p>

Totul aici pare sa fie la fel de linistit si lipsit de greseala, intocmai ca in primele zile ale lumii.<\/span><\/p>

Spuneam ca atractiile Banatului ar valora mult mai putin fara oamenii locului. Banatenii sunt mandri de multitudinea de etnii – romani, maghiari, germani ori sarbi, au trait in buna intelegere. Si azi, Banatul<\/strong> continua sa traiasca in pace si sa se dezvolte armonios.<\/span><\/p>

Banatul este ca mierea<\/strong><\/span><\/p>

Banatenii se bucura de mii de ani de harnicia albinelor. Istoricul grec Herodot<\/strong> a mentionat primul existenta apiculturii pe teritoriul Daciei. <\/span><\/p>

Banatenii au valorificat dintotdeauna darul albinelor, de la mierea cea dulce si binefacatoare la ceara si pana la alte produse apicole folositoare pentru sanatate. <\/span><\/p>

Si in ziua de azi, albinele sunt o avutie a Banatului, micile insecte profitand de clima blanda, pajistile intinse si de natura neatinsa de civilizatie si poluare.<\/span><\/p>

In <\/strong>cautarea<\/strong> comorii<\/strong><\/span><\/p>

Pestera Veterani,<\/strong> din Rezervatia Cazanelor,<\/strong> la 25 kilometri de Orsova,<\/strong> este o atractie turistica accesibila doar cu barca ori cu salupa, Veterani<\/strong> a fost prima pestera cartata stiintific din lume (1692). <\/span><\/p>

Aici s-au gasit resturi fosile urs, hiena de pestera si fragmente de ceramica veche, vestigiile umane avand o vechime de cateva milenii. <\/span><\/p>

Folosita de catre daci ca sanctuar al zeului Zamolxis,<\/strong> pestera s-a transformat, din epoca romana, intr-un avanpost militar de control a navigatiei pe Dunare.<\/strong> <\/span><\/p>

Contele Federico Veterani, un ofiter austriac de origine italiana, cartat si fortificat pestera, de unde a respins 1692 un corp de armata otomana care incerca sa urce pe Dunare.<\/strong> <\/span><\/p>

Din acea epoca dateaza legenda vehiculata de cautatorii de comori, cum ca aici si-ar fi ascuns tezaurul secret imparateasa Maria Terezia.<\/strong><\/span><\/p>

Pe culmile Semenicului<\/strong><\/span><\/p>

Cea mai mare altitudine a Muntilor Banatului<\/strong> se gaseste in Semenic,<\/strong> cu piscul Piatra Goznei<\/strong> (1.445 m). Muntii Semenicului<\/strong> iti bucura privirea cu platforme largi pe culmi si vai adanci pe margini.<\/span><\/p>

\"\"
Piatra Goznei<\/figcaption><\/figure>

De altfel, pe vaile Barzavei, Nerei si Timisului vei gasi printre cele mai vechi asezari permanente la altitudine, sate pitoresti cu oameni primitori si intreprinzatori.<\/span><\/p>

Doua<\/strong> milenii de <\/strong>sanatate<\/strong><\/span><\/p>

Baile Herculane<\/strong> este statiunea termala balneo climaterica ideala: combina vindecarea trupului, prin tratamentele pentru numeroase afectiuni, cu cea a sufletului, prin cura cu cele dou\u0103 milenii de istorie de cand romanii au pus bazele asezarii, botezand-o dupa numele semizeului Hercule.<\/strong> <\/span><\/p>

\"\"
Statuia lui Hercules din Baile Herculane<\/figcaption><\/figure>

Bonus la toate acestea: peisajul superb oferit de valea raului Cerna.<\/strong><\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
CRISANA<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Crisana<\/span><\/strong><\/p>

Crisana<\/strong> este regiunea careia i se aplica principiul ca esentele tari se tin in recipiente mici. Defileuri, cascade, pesteri, toate sunt adunate intr-un tinut intins pe ceva mai mult decat suprafata unui judet.<\/span><\/p>

Crisana<\/strong> se afla in partea de vest a Romaniei si cuprinde judetul Bihor<\/strong> si o parte a judetului Arad.<\/strong> I se mai spune si Tara Crisurilor,<\/strong> de la numeroasele rauri care poarta acest nume, cele mai importante fiind: Crisul Repede, Crisul Negru<\/strong> si Crisul Alb.<\/strong> <\/span><\/p>

Legenda spune ca un crai lacom i-a obligat pe fiii lui Cris cel Batran<\/strong> sa caute o comoara de aur. O vrajitoare insa a prefacut in apa curgatoare pamantul de sub picioarele celor trei feciori de imparat. Soldatii craiului care-i escortau pe tineri au fost transformati si ei, de vrajitoare, in „crisuri” mici si repezi. <\/span><\/p>

Adevaratul aur al Crisanei, un teritoriu nu foarte intins, sta ascuns in atractiile sale turistice numeroase, mai ales in cele naturale. Aici gasesti cea mai lunga pestera din tara, cea a Vantului (47 km), dar si una dintre cele mai bine amenajate formatiuni carstice din tara, Pestera Ursilor.<\/strong> <\/span><\/p>

\"\"
Pestera ursilor<\/figcaption><\/figure>

Dupa cum ii spune si numele, Pestera Ursilor<\/strong> adaposteste mari cantitati de oase ale ursului de caverna, disparut in urma cu 15.000 de ani. Un alt obiectiv magnific, Cheile Galbenei,<\/strong> incepe sa se desfasoare brusc, la poalele unui perete vertical de calcar, formand cel mai mare si mai salbatic canion din Muntii Apuseni.<\/strong> <\/span><\/p>

In apropiere se afla Cetatile Ponorului,<\/strong> deschidere monumentala a unui complex carstic format din opt bazine care au un curs subteran bogat. Intre ele, vei descoperi Lumea Pierduta. Un nume inspirat pentru un complex peisagistic, carstic \u015fi speologic format dintr-o padure cu avene (pesteri circulare), pesteri si izbucuri (izvoare de apa cu debit intermitent). <\/span><\/p>

Spre toate aceste minunatii ale naturii se poate pleca din Arieseni,<\/strong> o statiune din Muntii Bihor,<\/strong> situata la o altitudine de circa 1000 m, renumita inclusiv pentru partiile sale de schi. Pentru odihna si tratament, mai cunoscute sunt in vestul Apusenilor, Baile Felix<\/strong> si Stana de Vale.<\/strong><\/span><\/p>

\"\"
Baile Felix<\/figcaption><\/figure>

Pe langa aceste frumuseti ale naturii, mana omului si-a lasat din plin amprenta in Crisana.<\/strong> Merita sa vezi vestigiile Cetatii Oradei, o citadela cu cinci bastioane la colturi sau cetatea antica a dacilor, Ziridava.<\/strong> Te poti reculege la Biserica cu Luna (Oradea),<\/strong> care si-a primit numele de la un orologiu instalat in turn in 1793.<\/span><\/p>

\"\"
Oradea<\/figcaption><\/figure>

Acest mecanism complicat construit de un mecanic ingenios din oras, reproduce complet miscarea de rotatie a astrului nocturn. Iar daca vrei sa stii cum arata un ferastrau de scanduri, actionat de apa, si sa admiri cele mai frumoase costume populare din regiune, mergi in comuna Pietroasa,<\/strong> un remarcabil centru etno folcloric.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
MARAMURES<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Maramures<\/span><\/strong><\/p>

Rar gasesti in Europa<\/strong> un loc in care traditiile stramosesti sa fie atat de respectate ca in nord-vestul Romaniei,<\/span> i<\/span>n<\/span> care portul si universul domestic sa fie nealterate.<\/span><\/p>

In tinutul istoric al Maramuresului, lumea satului pare incremenita in timp. Oamenii inca se imbraca la fel ca stramosii lor de acum aproape dou\u0103 mii de ani. In satele din vaile Izei, Marei<\/strong> sau Tisei,<\/strong> barbatii poarta cioareci, suman si opinci, iar femeile, catrinta. <\/span><\/p>

Chiar daca morosenii n-au renuntat la obiceiurile strabune, nu inseamna ca vizitatorul pornit in descoperire nu se va bucura de toata ospitalitatea maramureseana si confortul civilizatiei. <\/span><\/p>

Asa ca, porneste fara teama spre acest tinut unde poti admira costumele populare, celebrele camasi cu platca si umeras, instalatiile vechi, precum valtoarea de spalat tesaturile groase, sau sarbatorile pastorale care fac parte dintr-un univers nealterat.<\/span><\/p>

Centrul acestui univers este extraordinara civilizatie a lemnului, dezvoltata dintr-o opreliste: nobilii catolici unguri le-au interzis romanilor ortodocsi, in secolul al XIII-lea, sa mai ridice biserici din piatra. <\/span><\/p>

Asa s-a nascut, din mainile mesterilor locali, stilul gotic maramuresean, oglindit in bisericile pictate si in portile monumentale, migalos sculptate cu motive specifice – soarele, pomul vietii, braul.<\/span><\/p>

Opt dintre vestitele biserici de lemn de stejar sau brad, cu turlele lor care vor sa atinga cerul, sunt incluse in Patrimoniul Mondial UNESCO<\/strong> si fac parte din circuitele turistice – numele lor este Barsana, Budesti, Desesti, leud, Plopis, Poienile Izei, Rogoz<\/strong> si Surdesti.<\/strong> <\/span><\/p>

\"\"
Manastirea Barsana<\/figcaption><\/figure>

Aflate de obicei pe cel mai inalt loc din sat, majoritatea celor aproximativ 100 de biserici ale locului dateaza din secolul al XVIII-lea. Cea din Barsana,<\/strong> o adev\u0103rat\u0103 bijuterie arhitecturala, este o sinteza a tuturor celorlalte constructii maramuresene: un acoperis din sindrila, cu strea sina dubla, si un turn deasupra pronaosului, cu foisor si coif prelung. <\/span><\/p>

In plus, pana in 1997, cand s-a finalizat constructia Manastirii Sapanta-Peri, Barsana<\/strong> era considerata cea mai inalta constructie de lemn din Europa<\/strong> (turla masoara 57 m). <\/span><\/p>

Desi o regiune putin intinsa, Maramuresul<\/strong> aduna multe superlative pentru Romania:<\/strong> la Pestera (Somcuta Mare)<\/strong> poti explora una dintre cele mai tinere formatiuni carstice din tara, iar langa Baia Mare<\/strong> te poti plimba prin cea mai mare padure de castani cu fructe comestibile din tara (270 ha) si cea mai nordica de acest gen din Europa.<\/strong> <\/span><\/p>

Peste toate acestea troneaza unicatul mondial care este Cimitirul Vesel<\/strong> din Sapanta,<\/strong> un loc al odihnei vesnice in care crucile colorate, din lemn, cu chipurile ironizate ale celor raposati si epitafurile hazlii in versuri, amintesc de obiceiurile stramosilor daci, care sfidau moartea prin credinta intr-o alta viata.<\/span><\/p>

\"\"
Cimitirul vesel – Sapanta<\/figcaption><\/figure>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
TRANSILVANIA<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Transilvania<\/span><\/strong><\/p>

Transilvania<\/strong> este un bastion<\/span> natur<\/span>al,<\/span> cu paduri dese, aparate de munti. Regiunea se bucurade o natura blanda, de un podis fertil si de o populatie multietnica<\/span> ha<\/span>rnica<\/span> si creativa.<\/span><\/p>

Nimic nu se compara cu senzatia pe care o ai cand treci cu masina prin satele de pe Tarnave<\/strong> intr-o seara de vara, cand aerul miroase a fan si cetate veche, cand soarele se pregateste sa alunece dincolo de dealuri si cand copiii alearga veseli spre case. <\/span><\/p>

Poate doar senzatia de timp ce sta pe loc la bataia de miezul noptii dintr-o cetate medievala inca locuita. Iar ambele senzatii pot fi traite intr-un singur sejur prin Transilvania.<\/strong> Ca turist, cu o harta in mana si putina atentie pentru locurile pe care le parcurgi, descoperi ca Transilvania<\/strong> seamana cu o cetate protejata de Muntii Carpati.<\/strong> <\/span><\/p>

La randul ei, adaposteste cetati si biserici stravechi. Aici gasesti unele dintre cel mai bine conservate centre medievale din Europa, cu arhitectura saseasca: Brasov<\/strong> (centrul tarii), Sibiu<\/strong> (fosta capitala culturala europeana, 2007) ori Sighisoara<\/strong> (unul dintre rarele orase-citadela locuite din lume).<\/span><\/p>

\"\"
Sighisoara<\/figcaption><\/figure>

Bisericile fortificate care se afla risipite prin satele transilvanene iti vor atrage cu siguranta atentia: Biertan, Saschiz<\/strong> si, mai ales, Prejmer,<\/strong> una dintre cele mai mari biserici fortificate din sud-estul Europei. Sapte dintre cele circa 150 de biserici fortificate transilvanene fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.<\/strong> <\/span><\/p>

\"\"
Cetatea Prejmer<\/figcaption><\/figure>

Transilvania<\/strong> este un spatiu multietnic cunoscut strainilor multumita si scriitorului Bram Stoker si faimosului sau conte Dracula.<\/strong> Filmele regizate la Hollywood<\/strong> pe tema vampirului au accentuat confuzia intre personaj (fictiv) si domnitorul (real) Vlad Tepes,<\/strong> care l-ar fi inspirat pe Stoker in descrierea lui Dracula.<\/strong> <\/span><\/p>

O confuzie pana la urma folositoare Transilvaniei, pe care strainii isi doresc astfel sa o cunoasca mai bine. Si te asiguram ca n-au ce regreta, ba dimpotriva. Tot de numele lui Dracula<\/strong> se leaga si unul dintre cele mai cunoscute castele ale Transilvaniei – Bran<\/strong> (langa Brasov).<\/strong><\/span><\/p>

\"\"
Cetatea Bran<\/figcaption><\/figure>

Muntii transilvani adapostesc comori durate de omul Evului Mediu, dar si comori naturale: lacurile glaciare din Retezat, Pestera-ghetar Scarisoara, Parcul National Piatra Craiului,<\/strong> unde ursii sunt la ei acasa, Muntii Orastiei,<\/strong> care au cea mai mare concentrare de asezari dacice si Sambata<\/strong> de Jos,<\/strong> care detine cea mai mare herghelie de cai lipitani din tara.<\/span><\/p>

\"\"
Pestera Scarisoara<\/figcaption><\/figure>

Cat despre oamenii locului, daca ajungeti, de exemplu, in Tara Motilor,<\/strong> pe Valea Ariesului,<\/strong> cea bogata in aur, veti pricepe imediat cat de mult si de armonios imbina Transilvania<\/strong> un stil de viata arhaic cu preceptele modernitatii.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
BUCOVINA<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Bucovina<\/span><\/strong><\/p>

Bucovina<\/strong> este regiunea in care natura, divinitatea si oamenii si-au dat mana. In acest tinut pare ca divinitatea a pictat peisajele si apoi i-a ajutat pe oameni sa pieteze\u00a0 bisericile.<\/span><\/p>

Regiunea ascunsa in munti este celebra pentru albastrul pur de Voronet,<\/strong> faimoasa manastire careia i se mai spune si „Capela Sixtina”<\/strong> a Orientului, dar si pentru celelalte manastiri pictate expresiv ce o impodobesc. <\/span><\/p>

Aflate in Patrimoniul Mondial UNESCO,<\/strong> bisericile cu fresce exterioare realizate in secolele XV-XVI sunt principala tinta turistica din regiune. <\/span><\/p>

Bucovina<\/strong> este spatiul cu cea mai mare concentrare de lacasuri religioase din tara. Cronicarul moldovean Ion Neculce<\/strong> povesteste ca Stefan cel<\/strong> Mare, cel mai important domnitor moldovean (canonizat de Biserica Ortodoxa), ar fi ctitorit c\u00e2te o biserica dupa fiecare batalie castigata impotriva dusmanilor. <\/span><\/p>

Aproape to\u0163i voievozii moldavi din dinastia Musatinilor au avut acest obicei, iar splendidele manastiri le-au devenit si locuri de odihna vesnica. Cele mai importante dintre cele 22 de biserici pictate sunt Arbore<\/strong> (combinatie uluitoare de culori la exterior), Probota<\/strong> (primul lacas cu fresca exterioara), Moldovita<\/strong> (colorata in galben).<\/span><\/p>

\u00a0<\/p>

Frescele sfintelor Iacase recompun istoria sacra si profana a lumii, zugravita in culori specifice, asa cum e cazul unicului „albastru de Voronet”.<\/strong> <\/span><\/p>

\"\"
Manastirea Voronet<\/figcaption><\/figure>

Legenda spune ca pictura exterioara a manastiriior a incetat la Sucevita,<\/strong> dupa ce un zugrav a cazut de pe schela si a murit, iar zidul de vest al manastirii a ramas astfel neacoperit.<\/span><\/p>

\"\"
Manastirea Voronet<\/figcaption><\/figure>

Culoarea si farmecul Bucovinei<\/strong> se compun din uimitoarele sale biserici, dar si din obcinile sale, siruri paralele de culmi acoperite cu paduri de fag, brad sau molid. De altfel, Bucovina<\/strong> inseamna „tara fagilor” (Buchenland), denumire data de austrieci dupa ce regiunea a devenit provincie a Imperiului Habsburgic<\/strong> (1775). <\/span><\/p>

Tot in Bucovina<\/strong> se afla Muntii Calimani,<\/strong> intins masiv de origine vulcanica cu forme naturale spectaculoase. Acest spatiu superb este populat cu oameni de isprava pentru care respectarea traditiilor este normalitatea, iar nu exceptia. <\/span><\/p>

Geniul popular a creat frumoasele doine si balade bucovinene, scoartele si laicerele (covoare taranesti tesute la razboi de casa), ceramica de Radauti<\/strong> si cea neagra de Marginea<\/strong> sau ouale incondeiate.<\/span><\/p>

\"\"
Comuna Marginea unde putem gasi renumita ceramica cu acelasi nume<\/figcaption><\/figure>

Mesterii au facut adevarate minuni din lemnul care se regaseste peste tot, de la casele cu pridvor deschis la bisericile decorate migalos. <\/span><\/p>

Toate acestea fac ca Bucovina<\/strong> sa semene cu un muzeu etnografic, in aer liber.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
MOLDOVA<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Moldova<\/span><\/strong><\/p>

Moldova<\/strong> este o regiune in care farmecul naturii si traiul pastoral se intalnesc cu spiritualitatea si cultura locuitorilor sai blajini. Aici au vazut lumina zilei poetul national al romanilor si prima gimnasta de nota 10 din istorie.<\/span><\/p>

Bucurandu-se de impletirea armonioasa a muntilor inalti, brazdati de ape repezi si curate, cu dealurile ce unduie poetic spre cer si cu o campie ce lasa raul Siret<\/strong> sa curga lin spre Dunare, Moldova<\/strong> cucereste ochiul de la prima vedere. <\/span><\/p>

Peste aceasta tesatura naturala fascinanta, moldovenii au adaugat istoria, traditiile, temperamentul si pasiunile lor. Legenda spune ca intemeierea Moldovei<\/strong> este rezultatul unei vanatori de zimbri (bizon european), ceea ce a facut ca acest animal sa devin\u0103 emblema noii tari. <\/span><\/p>

Zimbrul din stema Moldovei este acum un animal rar si protejat. Il poti admira in rezervatia de la Vanatori-Neamt.<\/strong><\/span><\/p>

\"\"
Parcul Vanatori Neamt<\/figcaption><\/figure>

De altfel, tinutul Neamtului este una dintre principalele atractii turistice ale Moldovei. <\/span><\/p>

Aici se afla manastirile cu cel mai mare numar de maici din tara (Agapia,<\/strong> de pilda, gazduieste 300 de maici) si de calugari (Neamt)<\/strong> din Moldova.<\/strong> Tot in Neamt<\/strong> poti explora Masivul Ceahlau,<\/strong> un Munte Athos<\/strong> al ortodoxiei romanesti si presupusul salas al lui Zamolxis,<\/strong> zeul suprem al dacilor, vechii locuitori ai acestor meleaguri. <\/span><\/p>

Jumatate din poalele Ceahlaului este scaldata de unul din cele mai mari lacuri artificiale intramontan din Europa, Izvorul Muntelui,<\/strong> de pe Valea Bistritei.<\/strong> In aceasta zona turistica extrem de spectaculoasa poti admira peretii stancosi care formeaza Cheile Bicazului,<\/strong> strabatuti de o sosea transcarpatica.<\/span><\/p>

\"\"
Lacul Izvorul Muntelui<\/figcaption><\/figure>

Moldova<\/strong> este un loc placut ochiului, dar si spiritului. Este regiunea din care provin poetul national al romanilor, Mihai Eminescu,<\/strong> dar si povestitorul nostru de renume, Ion Creanga,<\/strong> a carui casa traditionala de la Humulesti<\/strong> este un veritabil muzeu care ofera o idee asupra mentalitatii si activitatilor taranilor moldoveni din secolul al XIX-lea.<\/span><\/p>

\"\"
Casa memorial Ion Creanga – Humulesti<\/figcaption><\/figure>

Prima gimnasta de nota 10 din lume, faimoasa Nadia Comaneci,<\/strong> este si ea tot moldoveanca. Spiritul Moldovei istorice poate fi pe deplin inteles dupa ce vizitezi principala ei atractie din nord, manastirile pictate, vechi de sute de ani, despre care cititi in capitolul Bucovina.<\/strong> <\/span><\/p>

In fine, o vizita in Moldova<\/strong> este incompleta fara degustarea faimoaselor vinuri albe, autentic romanesti, Grasa de Cotnari<\/strong> si Galbena de Odobesti.<\/strong><\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
DOBROGEA<\/figcaption>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/figure>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Dobrogea<\/span><\/strong><\/p>

\u00centre Dunare<\/strong> si Marea Neagra<\/strong> se afla un tinut incarcat de istorie, deopotriva umed si secetos, tanar, dar si batran, un teritoriu pe care convietuiesc pasnic numeroase etnii.<\/span><\/p>

Dobrogea<\/strong> este un tinut al contrastelor, intins peste judetele Tulcea<\/strong> si Constanta<\/strong> in sud estul Romaniei. Delta Dunarii<\/strong> este cel mai tanar pamant romanesc si cea mai mare si mai bine conservata delta din Europa<\/strong> (2.681 kmp).<\/span><\/p>

\"\"
Delta Dunarii – Taramul dintre ape<\/figcaption><\/figure>

Din 1991, a fost inclusa in Patrimoniul Mondial UNESCO. Muntii Macinului,<\/strong> inclusi intr-un Parc National, sunt cei mai vechi din tara, iar stepa dobrogeana are una dintre cele mai uscate clime din Romania. <\/span><\/p>

Litoralul insorit si variat al Marii Negre<\/strong> completeaza seria paradoxuri lor care fac din Dobrogea<\/strong> o regiune pentru toate gusturile. In decursul istoriei, regiunea cunoaste civilizatiile greaca, romana si bizantina, urme ale acestor civilizatii regasindu-se si in ziua de azi pe intinderea Dobrogei: colonia greceasca Histria,<\/strong> cea mai veche asezare antica din tara (intemeiata, conform traditiei, in 657 \u00ee.Hr); Tropaeum Traiani<\/strong> din Adamclisi<\/strong> (109 d.Hr.), monument triumfal roman pentru celebrarea victoriei legiunilor romane asupra dacilor, cel mai impunator de acest fel ridicat de romani la Dunarea de Jos;<\/strong> cel mai vechi ansamblu monastic din tara noastra, aflat la Basarabi-Murfatlar (Pestera Sfantului Andrei,<\/strong> langa comuna Ion Corvin, jud. Constanta)<\/strong> (982 si 992 sunt anii insemnati pe peretii a doua din cele sase biserici rupestre).<\/span><\/p>

\"\"
Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani<\/figcaption><\/figure>

Senzatia de inceput de lume pe care ti-o lasa toate semnele crestinatatii de pe teritoriul Romaniei<\/strong> este intregita de natura neimblanzita in care le poti gasi. Intre bratele Deltei Dunarii<\/strong> – Chilia, Sulina<\/strong> si Sf. Gheorghe<\/strong> – in labirintul exotic din stuf, canale, lacuri, mlastini, plauri (insule plutitoare de stuf si trestie) si grinduri de nisip, te delectezi cu numeroase specii de peste, de pasari rare si cu si mai multe specii de copaci si plante. <\/span><\/p>

Aici gasesti colonii unice de pelicani, dar si sturioni, pestii care produc pretiosul caviar. Delta<\/strong> este paradisul plantelor si animalelor, dar si al insectelor, asa ca mijloacele de protectie impotriva tantarilor sunt o necesitate. <\/span><\/p>

Dar poate cea mai importanta bogatie a acestor meleaguri sunt oamenii, un amestec inedit de etnii care au ales sa se stabileasca intr-unul dintre cele mai salbatice medii si l-au transformat in „acasa”. <\/span><\/p>

Pe cele cateva suprafete neinundabile ale Deltei<\/strong> s-au stabilit romani, lipoveni, ucraineni, dar si turci, greci sau armeni. Alternativa la cura de peste, liniste si aventura din Delta<\/strong> este cura de distractie, cura heliomarina sau balneara la Marea Neagra.<\/strong><\/span><\/p>

Pe 75 de kilometri de litoral se insira statiuni si sate cu plaje de nisip fin (10-12 ore de soare\/zi. Cele mai cautate: Mamaia<\/strong> (perla Iitoralului, telegondola, parc acvatic, viata de noapte), Costinesti<\/strong> (favorita tinerilor), 2 Mai<\/strong> si Vama Veche<\/strong> (pentru nonconformisti).<\/span><\/p>

\"\"
Cazinoul Constanta – Marea Neagra<\/figcaption><\/figure>

Te poti bucura de litoralul Marii Negre din luna mai si pana in septembrie.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Despre Romania Caracteristicile Romaniei sunt unice in Europa. Tara noastra se bucura de imbratisarea Carpatilor, cu zone complet salbatice, si de frumusetea mereu proaspata a Deltei Dunarii. Cararile Muntilor Carpati sunt mirifice. Nu lipsesc nici campiile intinse presarate cu mici comori naturale si culturale. Manastirile Moldovei si Bucovinei iti linistesc ochii si sufletul. Maramuresul te…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":11140,"menu_order":5,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_kad_post_transparent":"disable","_kad_post_title":"default","_kad_post_layout":"default","_kad_post_sidebar_id":"","_kad_post_content_style":"default","_kad_post_vertical_padding":"default","_kad_post_feature":"","_kad_post_feature_position":"","_kad_post_header":false,"_kad_post_footer":false,"_kad_post_classname":"","footnotes":""},"class_list":["post-517","page","type-page","status-publish","hentry"],"yoast_head":"\nRomania - Portret de calatorie<\/title>\n<meta name=\"description\" content=\"Romania,obiective turistice, locuri de vizitat, harti, cazare, gastronomie, manastiri, delta dunarii, litoral, trasee montane, cultura\" \/>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/prin-romania\/romania\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Romania - Portret de calatorie\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Romania,obiective turistice, locuri de vizitat, harti, cazare, gastronomie, manastiri, delta dunarii, litoral, trasee montane, cultura\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/prin-romania\/romania\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Portret de calatorie\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2026-06-05T10:22:09+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/romania-1024x618.jpg\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"34 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/prin-romania\\\/romania\\\/\",\"url\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/prin-romania\\\/romania\\\/\",\"name\":\"Romania - Portret de calatorie\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/prin-romania\\\/romania\\\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/prin-romania\\\/romania\\\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2021\\\/11\\\/romania-1024x618.jpg\",\"datePublished\":\"2020-11-10T12:33:21+00:00\",\"dateModified\":\"2026-06-05T10:22:09+00:00\",\"description\":\"Romania,obiective turistice, locuri de vizitat, harti, cazare, gastronomie, manastiri, delta dunarii, litoral, trasee montane, cultura\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/prin-romania\\\/romania\\\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/prin-romania\\\/romania\\\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/prin-romania\\\/romania\\\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2021\\\/11\\\/romania-1024x618.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2021\\\/11\\\/romania-1024x618.jpg\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/prin-romania\\\/romania\\\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Prin Romania\",\"item\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/prin-romania\\\/\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/\",\"name\":\"Portret de calatorie\",\"description\":\"Calatoriile au chipul tau\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/83232ef43cbddf53d86fe05d013b7c4f\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":[\"Person\",\"Organization\"],\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/83232ef43cbddf53d86fe05d013b7c4f\",\"name\":\"roberto\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/11\\\/cropped-cropped-cropped-1-1-e1605100096237-7-e1655883390156.jpg\",\"url\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/11\\\/cropped-cropped-cropped-1-1-e1605100096237-7-e1655883390156.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/11\\\/cropped-cropped-cropped-1-1-e1605100096237-7-e1655883390156.jpg\",\"width\":60,\"height\":75,\"caption\":\"roberto\"},\"logo\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/portretdecalatorie.ro\\\/wp-content\\\/uploads\\\/2020\\\/11\\\/cropped-cropped-cropped-1-1-e1605100096237-7-e1655883390156.jpg\"}}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Romania - Portret de calatorie","description":"Romania,obiective turistice, locuri de vizitat, harti, cazare, gastronomie, manastiri, delta dunarii, litoral, trasee montane, cultura","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/prin-romania\/romania\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Romania - Portret de calatorie","og_description":"Romania,obiective turistice, locuri de vizitat, harti, cazare, gastronomie, manastiri, delta dunarii, litoral, trasee montane, cultura","og_url":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/prin-romania\/romania\/","og_site_name":"Portret de calatorie","article_modified_time":"2026-06-05T10:22:09+00:00","og_image":[{"url":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/romania-1024x618.jpg","type":"","width":"","height":""}],"twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Est. reading time":"34 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/prin-romania\/romania\/","url":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/prin-romania\/romania\/","name":"Romania - Portret de calatorie","isPartOf":{"@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/prin-romania\/romania\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/prin-romania\/romania\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/romania-1024x618.jpg","datePublished":"2020-11-10T12:33:21+00:00","dateModified":"2026-06-05T10:22:09+00:00","description":"Romania,obiective turistice, locuri de vizitat, harti, cazare, gastronomie, manastiri, delta dunarii, litoral, trasee montane, cultura","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/prin-romania\/romania\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/portretdecalatorie.ro\/prin-romania\/romania\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/prin-romania\/romania\/#primaryimage","url":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/romania-1024x618.jpg","contentUrl":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/romania-1024x618.jpg"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/prin-romania\/romania\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Prin Romania","item":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/prin-romania\/"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/#website","url":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/","name":"Portret de calatorie","description":"Calatoriile au chipul tau","publisher":{"@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/#\/schema\/person\/83232ef43cbddf53d86fe05d013b7c4f"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":["Person","Organization"],"@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/#\/schema\/person\/83232ef43cbddf53d86fe05d013b7c4f","name":"roberto","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/cropped-cropped-cropped-1-1-e1605100096237-7-e1655883390156.jpg","url":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/cropped-cropped-cropped-1-1-e1605100096237-7-e1655883390156.jpg","contentUrl":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/cropped-cropped-cropped-1-1-e1605100096237-7-e1655883390156.jpg","width":60,"height":75,"caption":"roberto"},"logo":{"@id":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/cropped-cropped-cropped-1-1-e1605100096237-7-e1655883390156.jpg"}}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/517","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=517"}],"version-history":[{"count":26,"href":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/517\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24181,"href":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/517\/revisions\/24181"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/11140"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/portretdecalatorie.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=517"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}